Archive for the ‘Discutii’ Category
Departamentul de Justiție (DOJ) al Statelor Unite vs Apple. Analiză.
sâmbătă, martie 23rd, 2024În loc de introducere trebuie precizat că în SUA nu este ilegal să ai un monopol, este însă ilegal să folosești tactici care să-ți permită să păstrezi monopolul. Implicit cel care deține monopolul are suficientă putere pentru a exclude competiția.
Procurorii americani acuză Apple de monopol pe piața de smartphone-uri și se folosesc de trei „artificii” pentru a-și argumenta cazul:
1. Raportatea la venituri, în loc de unități vândute –> Apple are 60-65% cota de piață după unitățile vândute – Samsung e pe 2, cu 18%, iar Google pe 3 – și aproximativ 70% dacă raportarea se face la veniturile generate.
2. Definirea pieței din SUA ca fiind relevanță în condițiile în care Apple are 23% cota de piață globală, urmați de Samsung cu 16%. Implicit locul 1 e ocupat de „chinezăriile” ieftine, grupați la „Alți producători”.
3. Procurorii au mai definit o piață, așa numita piață a smartphone-urilor „performanțe”, pentru a putea acuza Apple de monopol.
Apple nu deține un monopol pe piața de smartphone-uri, așa cum era Windows-ul pe piața sistemelor de operare.
Când Microsoft a fost dat în judecată, tot de DOJ, tot pentru monopol, Windows-ul avea peste 90% cota de piață, fiind un monopol. Windows-ul era de facto sistemul de operare folosit de toată lumea, de la Washington la București (la noi, așa, mai pe blat, piratat). Cazul era clar acolo. Trebuie notat că Microsoft a câștigat la recurs, după ce inițial pierduse în prima fază.
Să trecem la argumente, precizând că multe dintre argumentele DOJ se rezumă la faptul că fiecare caracteristică pe care Apple o construiește și care face mai dificilă trecerea la un telefon Android este fundamental anticoncurențială.
Procurorii susțin că majoritatea clienților folosesc deja un smartphone și fac upgrade atunci când cumpără unul nou –> pentru că majoritatea au deja un iPhone, este foarte posibil să aleagă tot un iPhone. Asta e acuzația principala și pe asta se bazează cazul.
A doua acuzația majoră este că Apple a redus concurența îngreunand, pentru dezvoltatori, implementarea software-ului pe ambele platforme, iOS și Android. Iar acest lucru face dificilă trecerea de la iPhone la Android, ceea ce reduce concurența.
DOJ susține că Apple a pus o mulțime de bariere artificiale care îngreunează trecerea la un alt telefon, cum ar fi:
– Folosirea culorii albastre pentru mesajele schimbate între posesorii de iPhone vs folosirea culorii verzi pentru mesajele schimbate cu utilizatori de Android
– Restricționarea apelurilor video pentru a încuraja folosirea FaceTime-ului
– Schimbarea telefonului implică învățarea unei noi interfețe, cumpărarea unor noi aplicații, transferul de la un telefon la altul etc.
– Blocarea „Super aplicațiilor”, care oferă mai multe tipuri de funcționalități și mini-aplicații într-un singur container de aplicații, scrise în HTML și JavaScript sunt blocate. Interesant e că deși nu face referire directă la WeChat se face aluzie la cât de folosită e aplicația în China, un motiv pentru care utilizatorii chinezi pot schimba mai ușor platformele.
– Blocarea jocurilor în cloud, care fac puterea hardware-ului smartphone-ului mai puțin relevanță, permițându-le astfel consumatorilor să cumpere telefoane mai ieftine, cu putere de procesare mai redusă care le-ar permite să se joace.
– Favorizarea propriului Smartwatch prin blocarea accesului la mesaje al ceasurile inteligente non-Apple. DOJ susține că Apple suprimă concurență pe piața ceasurilor inteligente și îngreunează schimbarea. DOJ susține că, în teorie, dacă ai putea cumpăra un ceas concurent pe care să-l folosești cu iPhone-ul atunci ai putea să treci ulterior la Android mai ușor.
– Blocarea digital wallets-urilor. DOJ susține că prin controlul tehnologiei pentru portofelel digitale, Apple a îngreunat trecerea la o altă platformă de smartphone și a refuzat utilizatorilor accesul la portofelele digitale alternative oferite de băncile lor.
Pe partea de bariere de intrare în piață, DOJ susține că un nou jucător s-ar confrunta cu:
– achiziționarea de componente scumpe
– proiectarea de hardware și software complex
– asigurarea acordurilor de distribuție cu operatorii și retailerii
DOJ mai face referire la marja de profit ridicată pe care Apple o are din vânzarea iPhone-urilor dar și la povestea drobului de sare, cum că Apple va impune un monopol pe sistemele de infotainment din mașini, prin CarPlay (e ridicol câtă vreme Apple cred că nu are nici 10% prezența pe mașini)
DOJ susține că, la fel ca smartphone-urile, sistemele de infotainment pentru mașini au devenit o nouă modalitate prin care Apple prezintă un comportament anticoncurențial care afectează consumatorii, precum și concurența. Planurile Apple de a introduce o versiune mai complexă a CarPlay, în care sistemul afișează aspecte cheie ale funcțiilor mașinii, cum ar fi viteza și HVAC, sunt o dovadă suplimentară a monopolului ilegal al companiei asupra smartphone-urilor, spun procurorii.
Cea mai interesantă parte din rechizitoriu este cea în care procurorii se felicită pentru succesul Apple. Ei susțin că procesul intentat celor de la Microsoft a permis iPod-ului să „intre” pe Windows și de aici succesul avut de produs și implicit de companie.
Procesul are și o conotație politică deoarece Apple a fost dată în judecată și de 16 state americane, care sunt, majoritatea, dominate de Democrați. Guvernul american încearcă să transmită, în alt electoral, cu alegeri pentru presidenția Statelor Unite, un mesaj că guvernul se preocupă activ de drepturile utilizatorilor și îi protejează de „big tech”. Tot la partea politica trebuie mentionat ca CEO-ul Apple a mentionat faptul ca China este „foarte importanta” („critical”, in engleza) pentru afacerile Apple.
Problema DOJ și a administrație Biden este că iPhone-ul este un produs cu un grad de satisfacție extrem de ridicat în rândul consumatorilor. De aceea și fac upgrade la un alt iPhone și nu schimbă platformă. Pentru că telefonul de la Apple le oferă ceea ce au nevoie, fără surprize. Implicit nu au nevoie ca guvernul să-i protejeze, cine vrea să treacă de la iPhone la un telefon Android o poate face și fără intervenția guvernului.
Apple a construit, de la lansarea iPhone-ului, un ecosistem hardware-software imbatabil pentru utilizator. Apple își folosește puterea pe care o are în această piață pentru a lua decizii în favoarea clientului, nu împotriva sa. DOJ spune că e ilegal ca Apple să-și folosească puterea pentru a-mi face mie viața mai ușoară.
Ceea ce e fals.
Pe mine nu m-a blocat Apple să folosesc doar Apple Music, când mi-a dat seama că Spotify e mult peste produsul lor am renunțat la Music și am rămas cu Spotify. La fel, port un ceas Garmin și nu am avut nicio problema să-l conectez la iPhone-ul meu. Si exemplele ar putea continua.
Apple a răspuns acuzațiilor susținând că procesul intentat de DOJ îi amenință identitatea și principiile prin care se diferențiază produsele sale în piață. Acesta i-ar putea afecta capacitatea de a crea tipul de tehnologie pe care oamenii o așteaptă de la companie.
Apple a fost data in judecata de Departamentul de Justitie al Statelor Unite pentru monopol in ecosistemul iPhone
vineri, martie 22nd, 2024Apple a fost data in judecata de Departamentul de Justitie al Statelor Unite pentru monopol in ecosistemul iPhone. Voi reveni pe subiect pentru ca merita o analiza mai detaliata, fiind vorba de un caz de referinta in justitia americana si in „lupta” impotriva „big tech”.
Azi remarc doar faptul ca procurorul general al Statelor Unite probabil nu a folosit un iPhone pana acum. Altfel ar fi inteles de ce smartphone-ul produs de Apple e superior celorlalte telefoane prezente in piata.
Garland nu intelege ca, azi, piata de smartphone = Apple, Samsung si chinezii. El se mira ca Apple are 65% cota de piata in SUA, fiind vorba de un produs al unei companii americane. iPhone nu inseamna doar device-ul ci si ecosistemul construit de Apple in jurul lui. De asta are 65% cota de piata, nu pentru ca e un monopol.
Faptul ca Apple are $97 miliarde profit ar trebui sa fie un lucru bun pentru SUA, pentru o companie americana care se lupta cu x clone chinezesti si nu un motiv de a-i da in judecata. Apple inoveaza, investeste si incearca sa scoata produse mai bune de la an la an. Dar administratia Biden e deja in campanie electorala.
Stirea:
Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a remarcat că profitul Apple, de $97 de miliarde în 2023, „depășește PIB-ul a peste 100 de țări”, în mare parte datorită succesului iPhone-ului, care deține o cotă de peste 65% din piața smartphone-urilor din SUA.
De-a lungul anilor, „Apple și-a menținut monopolul pe piața smartphone-urilor” nu doar prin „concurență corecta”, ci printr-o strategie intenționată de a exclude concurenții, a spus Garland. „Apple și-a menținut puterea nu din cauza superiorității sale, ci din cauza comportamentului său ilegal de excludere”, a adăugat Garland.
Netflix a castigat „batalia” cu marile studiouri/Apple/Amazon si platformele lor
vineri, martie 1st, 2024Acum 5 ani scriam aici ca Netflix e in pole position pentru a castiga razboiul Hollywood-ul si companiile mari de tehnologie:
<< Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.
Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android. >>
Dupa ce si-au retras contentul de pe Netflix si si-au lansat propriile platforme de streaming –> Disney+, HBO Go/HBO Max/Max/Discovery+, Paramount+/SkyShowtime, Peacock – studiourile americane au reluat colaborarea cu Netflix si au reinceput sa-i licentieze context liderului pietei.
Astfel, productii ca Home Alone ( 20th Century Studios/Disney), Band of Brothers (HBO), Despicable Me (Universal) sau Yellowstone (Paramount) pot fi vazute acum pe Netflix. Estimez ca e doar inceputul.
In ultimii ani, Netflix a „rezistat” investind masiv in productii proprii, platind peste pretul pietei, licitand si castigand proiecte. Foarte multe flop-uri, multi bani cheltuiti gresit dar si niste Oscaruri pentru cateva productii remarcabile.
Ce va urma:
– Se vor reduce bugetele si se vor cheltui mai atent. Implicit se va produce mai putin. E valabil pentru toti playerii. Mai ales dupa greva de la Hollywood.
– Se vor scoate de la naftalina productiile de arhiva care vor fi scoase in fata. Zilele trecute „Unforgiven” lui Clint Eastwood, care a avut premiera in 1992, un film Warner de Oscar, era in top 10 filme pe Netflix. Filmele bune se vor revedea mereu cu placere + sunt generatii noi care trebuie sa le descopere.
– Unii playeri vor ridica steagul alb si se vor preda. Primul pe lista pare a fi Paramount de a carui vanzare se tot discuta in ultimele saptamani
– Vor creste preturile la abonamente. Constant, o data sau de doua ori pe an, cate 1-2 dolari, pentru ca la preturile actuale si fara sa ai 100 mil abonati business-ul nu e rentabil.
– Vor incepe „razboiul” pe contentul sportiv, singurul care mai creste audienta pe tv in acest moment si tot singurul pentru ca utilizatorul pare dispus sa scoata bani extra din buzunar.
Habar nu am ce vor face Apple si Amazon dar astept provincia.
Zece despre schimbari climatice, combustibili fosili, regenerabile. Realitate vs vise
marți, ianuarie 30th, 20241. Prima mentionare a schimbarilor climatice a fost facut in 1896 de catre cercetatorul suedez Svante Arrhenius care a prezis ca cresterea cantitatii de CO2 in atmosfera va duce la cresterea temperaturii scoartei terestre din cauza efectului de sera.
2. Influenteaza CO2 cresterea temperaturii/schimbarea climatica?
Evident.
Cat si cum?
E de analizat.
3. Generatia mea, cea care se apropie de 50 de ani, a trait o drama similara, in anii ’80-’90, cu gaura din patura de ozon. Adica intelegem prin ceea ce trec tinerii azi. Iar pe atunci nu exista internet si nu existau surse de informare pe subiect.
4. E realist sa discutam de renuntarea completa la combustibilii fosili?
5. E realist sa discutam de renuntarea completa la combustibilii fosili pana in 2035?
6. Dar totusi, de ce nu se poate renunta complet in 2x ani la combustibilii fosili?
7. Bine, dar de ce nu inlocuim fosilul doar cu regenerabilele?
8. Si totusi, eu renunt la masina pe benzina/motorina si imi reduc amprenta de carbon personala. Daca toata planeta ar face asta nu ar ajuta?
9. Cum stam noi, in Romania, la consumul de combustibili fosili?
10. Bine, si totusi ce putem face pentru ca nu vrem sa stam cu mainile in san.
Despre cenzura, interventie in editorial si principii – cazul Gsp
vineri, noiembrie 3rd, 2023Stirea 1: Secretarul de stat al SUA, Tony Blinken, a declarat luni unui grup de lideri ai comunității evreiești americane că i-a cerut prim-ministrului Qatar să atenueze retorica Al Jazeera despre războiul din Gaza, potrivit a trei persoane care au participat la întâlnire. (Axios)
Stirea 2: În mai 2021, la doar trei luni după ce a impus interdicția prin care ștergea orice postare referitoare la originea v i r u s u l u i, Facebook a anunțat: „În lumina investigațiilor în curs privind originea C o v i d 1 9 și în consultare cu experții în sănătate publică nu vom mai elimina posturile care susțin că v i r u s u l a fost creat de om.” (Washington Post)
Stirea 3: Doctorul Anthony F a u c c i a declarat, în iunie 2021, că „cele mai multe atacuri la adresa mea, sincer, sunt atacuri la adresa științei, pentru că toate lucrurile despre care am vorbit, în mod constant de la bun început, s-au bazat în mod fundamental pe știință”. (CNBC)
Laureat al premiul Nobel pentru Fizică, Richard Feynman a scris, in 1966, că „Știința este credința în ignoranța experților”. Adică știința, cercetarea, e o activitate continuă, care aparține viitorului, încă necunoscut, nedescoperit, în timp ce expertiza se bazează pe trecut, pe ceea ce s-a întâmplat.
Am mai scris dar o mai scriu o data. In „cariera” mea de manager de presa, apoi de „constructor” de branduri media, mi-am dat seama, empiric, de faptul ca in media nu avem nuante doar de alb si negru. Ci exista si multe nuante de gri care trebuie tratate ca atare.
Si tot aici trebuie sa spun: Catalin Tolontan este unul dintre jurnalistii romani care vede editorialul doar in nuante de alb si negru. E o calitate rara, care trebuie respectata si pretuita.
Dan Udrea, de la GSP, scrie azi in Libertatea si Gazeta Sporturilor un editorial in care acuza interventia caselor de pariuri in editorial. El spune ca unul dintre actionarii companiei le-a cerut jurnalistilor sa scrie Superliga si Cupa Romaniei Betano cand se mentioneaza aceste competitii.
Ca unul care a semnat contractul cu Superbet, pentru Superliga, ma autodenunt si spun ca si eu i-am cerut lui Catalin Tepelin ca acest nume sa fie folosit in editorial. Pentru ca asa se numeste competitia.
Doar ca, evident, nu la nivelul mentionat de Udrea in editorialul lui.
Pentru ca nu cred ca Superbet a cerut vreodata ca un articol sa arate asa cum il prezinte Udrea. De fapt sunt sigur ca nu a cerut pentru ca e RIDICOL. Si cand spun ca nu cred ma bazez pe faptul ca o astfel de regula ar fi trebuit, cata vreme o ceri altora, sa fie macar implementata pe propriul site. Iar daca ma duc pe siteul Superbet, in sectiunea de stiri, citesc, intr-o cronica despre derby-ul Olteniei:
„Un punct în două jocuri de CAMPIONAT a scos FCU 1948 Craiova, de când a fost preluată de Giovanni Costantino. Dar, este de notat că în ambele jocuri, ”juveții” au fost prejudiciați de arbitraj. A fost un 1-1 la Politehnica Iași, cu un gol egalizator venit în inferioritate numerică, apoi un 2-3, acasă cu UTA. Miercuri, doljenii au învins cu 1-0 la SCM Zalău, în Cupă. Ultima izbândă din CAMPIONAT datează din 15 septembrie, 1-0 la Dinamo București.”
In material este folosit de trei ori termenul „campionat” si o data „prima divizie”. In timp ce termenul Superliga este folosit de doua ori. Cum sa ceara Superbet ceea ce sugereaza Udrea cand ei nu fac asta nici macar pe propriul site?
Din ce citesc in materialul lui Udrea si din ce stiu, practic intreaga revolta de la GSP, plecarea lui Catalin Tepelin, renuntarea de catre GSP la Catalin Tolontan, care ramane insa la Libertatea, posibil si inchiderea printului pleaca de la aceasta cerinta.
Acum, la cat ma pricep eu la presa, aceasta cerinta nu este o ingerinta editoriala. Pentru ca respectivele competitii asa se numesc: Superliga si Cupa Romaniei Betano. Nimeni nu a cerut sa se scrie ca Superbet sunt cei mai tari, iar Betano cei mai mari. Jurnalistilor li s-a cerut sa mentioneze in materiale numele celor doua competitii.
Stirea 1 este o ingerinta editoriala facuta de Secretarul de Stat al celei mai puternice tari de pe aceasta planeta (v-am spus ca presa nu este doar in alb si negru).
Stirea 2 este despre o cenzura impusa de cea mai folosita retea sociala de pe aceasta planeta.
Eu cred ca ceea ce spune Udrea este despre principii.
Si eu am principii. Nu fumez, nu beau, nu ma droghez. Am fumat o singura data, la 10 ani, cand nu stiam ce inseamna principii. Nu m-am imbatat niciodata si nu m-am atins de droguri. Astea sunt principii. E bine sa ai principii. E sanatos.
Doar ca principiile se aplica de dimineata pana seara, 24 din 24. Nu doar cand vrem noi. Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand GSP scria Cupa Romaniei Timisoreana sau Liga 1 Bergenbier. Corect? Asa as zice.
Daca mergeti pe Google si tastati „Cupa Romaniei Timisoarea, GSP” primiti 15800 de rezultate. E plin de Cupa Romaniei Timisoreana in GSP.
Daca veti cauta Liga 1 Bergenbier veti primi 42400 rezultate. Veti spune, stai mai Orlando, ca e bere, cum compari cu pariurile.
Daca veti cauta „Liga 1 Gamebookers, GSP”, asa cum s-a numit competitia inainte de Bergenbier, veti primi 31000 de rezultate. Gamebookers, daca nu intelege toata lumea, e o companie de pariuri care nu mai activeaza in .ro.
80% din veniturile GSP vin de la companiile de pariuri. Atentie, pariuri NU este egal cu „pacanele”. Pentru ca am vazut inclusiv jurnalisti care „ignora” acest aspect. De la politicienii care se urca pe valul populismului nu am pretentii dar de la jurnalisti am.
Bun, deci 80% din salariul pe care il ia Udrea de la GSP este platit de companiile de pariuri. Nu spun ca GSP ar falimenta fara reclamele la pariuri, spun ca ar fi mult mai greu sa opereze la standardele actuale. Poate s-ar reinventa. Cand viata iti da lamai creezi o piata pentru lamai.
Ar trebui sa-l intereseze pe Dan Udrea acest aspect? Conform regulii ca editorialul nu este afectat de comercial, nu. Jurnalistul prezinta si scrie fapte, nu e interesat de partea comerciala a afacerii.
Are voie managerul si actionarul sa fie preocupat de aspectul comercial? Eu cred ca are. Pentru ca daca de maine companiile de pariuri decid sa-si opreasca reclama in GSP atunci managerul are o problema, iar actionarul una si mai mare.
Si cum un CEO are trei joburi mari si late: 1) sa se asigure ca exista resurse financiare suficiente pentru operarea companiei 2) sa atraga cei mai buni oameni in organizatie, pe pozitiile cheie si nu numai si 3) sa creasca valoarea afacerii pentru actionari atunci primul care trebuia sa opreasca in fasa, din pozitia de CEO, acest „scandal” era Catalin Tepelin, in calitatea lui de manager general GSP.
Pentru ca fara banii de la pariori nu mai poti plati salariile, printul, hartia, chiria etc. Fara salarii nu ai jurnalisti. Fara jurnalisti nu ai produs. Daca fluxul de venituri se opreste, actionarul poate incerca sa capitalizeze firma pentru a continua operarea. De aceea actionarul are voie si trebuie sa inteleaga ceea ce se intampla in compania unde e actionar.
Inteleg pozitia lui Tepelin si o respect. El a fost atunci mai mult jurnalist si mai putin manager. Ca jurnalist a avut principii. Ca manager nu prea iti permiti asta.
Asta e partea unu despre principii. Partea a doua incepe acum.
Principiile ar fi trebuit sa se aplice si cand o stire cu iubita lui Neymar e pusa, pe siteul Gsp.ro, mai vizibila decat declaratia lui Andrei Prepelita, antrenorul Gloriei Buzau, despre victoria de aseara, din Cupa Romaniei Betano.
Gloria a invins campioana Farul. Din punct de vedere sportiv, fotbalistic, declaratia lui Prepe e mai importanta decat ce a spus iubita lui Neymar. Dar sa analizam de ce iubita lui Neymar are prioritate.
Materialul despre iubita lui Neymar are o galerie foto cu 45 de fotografii. Iubitorii frumusetii feminine care navigheaza prin aceasta galerie genereaza „afisari”. O afisare e unitatea de masura in publicitatea online. Fiecare pagina care prezinta iubita lui Neymar contine un banner. Un user care a vazut toate paginile genereaza 45 de afisari si vede 45 de bannere publicitare.
Acum, de ce o publicatie ca GSP ar face asta, sa afiseze femei frumoase, in galerii foto, cu prioritate, inaintea informatiilor sportive. Pentru bani. Afisarile = bannere publicitare, bannerele publicitare inseamna venituri pentru GSP.
Am putea spune ca, in acest caz, comercialul influenteaza editorialul? Pai am cam putea. Pentru ca decizia de a publica aceste materiale NU este una editoriala. Decizia de a pune aceste materiale vizibil pe site, INAINTEA altor stiri sportive, nu este una EDITORIALA. Este una COMERCIALA. Asta nu se intampla de ieri de azi, se intampla de ani.
In fiecare zi comercialul influenteaza editorialul in ceea ce se publica pe Gsp.ro. In fiecare zi se ia o decizie, ca un material cu iubita, sotia, amanta cuiva sa fie pozitionata mai vizibil decat o stire despre sport.
Asta e partea a doua despre principii.
Imi pare rau de deznodamantul de la GSP, de ceea ce se intampla acolo. Imi pare rau de felul in care a fost concediat Catalin Tepelin. Imi pare rau de felul in care lui Catalin Tolontan i s-a trantit usa in nas si i s-a spus adio. Nici unul dintre ei nu merita acest lucru. Cand spui GSP spui Ioanitoaia si Tolontan. Cand spui Prosport spui Tolontan si Ioanitoaia. Cand spui Sportul Romanesc spui Ioanitoaia si Tolontan. Acesti doi jurnalisti au marcat presa sportiva din ultimii aproape 30 de ani. Au desenat-o. Au construit-o. Au dezvoltat-o. Au transformat-o. Iar Tepelin a fost cu ei aproape de la inceputurile Sportului Rosu. Parcurgand toate etape: junior, reporter, management editorial, sef suprem.
Insa au si ei partea lor de de vina. Cand au transformat un subiect minor intr-o drama. Principial au dreptate si pot intelege. Dar, analizand de la ce a pornit, din ceea ce scrie Udrea, chiar a meritat? Sunt sigur ca azi imi vor spune amandoi: DA. O sa-i mai intreb insa si peste x ani.
Mi-au placut
vineri, mai 5th, 20231. Raspunsul baschetbalistului Giannis Antetokounmpo la intrebarea unui reporter daca sezonul a fost un esec, dupa ce echipa sa, Milwaukee Bucks, a fost eliminata in playoff-ul NBA:
“Do you get a promotion every year, in your job? No, right? So every year you work is a failure? Yes or no. No? Every year you work, you work towards something, towards a goal, which is to get a promotion, to be able to take care of your family, provide a house for them, or take care of your parents. You work towards a goal – it’s not a failure. It’s steps to success.”
“There’s always steps to it. Michael Jordan played 15 years, won six championships. The other nine years [were] a failure? That’s what you’re telling me…why do you ask me that question? It’s the wrong question.”
“There’s no failure in sports. There’s good days, bad days. Some days you are able to be successful, some days you’re not. Some days it’s your turn, some days it’s not your turn. And that’s what sports is about. You don’t always win. Some other people are going to win. And this year, somebody else is going to win. We’re going to come back next year and try to be better.”
2. Interviul din GSP cu Iuliu Hajnal (71 de ani), jucătorul de legendă de la Târgu Mureș, cu 381 de meciuri și 77 de goluri în prima divizie. Ar trebui să fie lectura obligatorie pentru toți juniorii/tinerii/speranțe sau nu care vor să devină fotbaliști. (felicitari GSP-ului pentru aceste interviuri cu fotbalistii de altadata).
3. Filmul „The Banshees of Inisherin”.
Suedezii au avut dreptate
duminică, martie 5th, 2023Pe acelasi subiect:
Infecția anterioară cu COVID crește imunitatea pe termen lung și scade riscul de spitalizare și deces la același nivel cu vaccinarea, arătă “cel mai cuprinzător studiu de până acum” privind impactul imunității naturale asupra bolii. Studiul, realizat de Universitatea din Washington și publicat de revista medicală The Lancet, arată că pentru persoanele care au fost infectate cu COVID-19 cel puțin o dată, imunitatea naturală împotriva spitalizării și a decesului a fost puternică și de lungă durată pentru toate variantele virusului. Studiul a fost finanțat parțial de Fundația Bill & Melinda Gates. (SkyNews)
Despre tineri si cum cred ca pot fi intelesi/abordati
marți, noiembrie 29th, 2022Probabil ca toti ne-am „lovit” intr-o forma sau alta de tinara generatie, fie ca vorbim de copiii nostri, cei ai prietenilor sau rudelor, sau de colegi pe care am incercat sa-i integram in colectivitatile noastre. Generatia nascuta dupa 2000 este, probabil, generatia cea mai favorizata din ultimii 200+ ani. Este generatia „quality of life”, generatia care isi traieste viata asa cum vrea, la „adapostul” eforturilor facute de bunicii si parintii lor. Ce am scris e parerea mea, nu am pretentia ca e „reteta succesului” in relatia cu tinerii.
Un scurt istoric:
- Bunicii si strabunicii nostri au facut parte din cele mai sacrificate generatii de dupa 1800. Fie ca e vorba de cei care au pus umarul la industralizare sau cei care au luptat intr-unul din cele doua razboaie mondiale, aceste generatii au muncit ca nicio alta generatie. Cam 300 de zile pe an, 10-12 ore pe zi. De la inceputurile omenirii, de cand omul era culegator-vanator, nicio alta generatie nu a muncit cat generatiile care au trait in secolul 19 si in prima jumatate din secolul 20.
- Bunicii si strabunicii nostri au fost fortati sa munceasca zi de zi, sa indure injuraturile sefilor, uneori abuzurile fizice, fara sa poata protesta. Indiferent cat de abuzati au fost, a doua zi se prezentau din nou la locul de munca, pentru ca veniturile castigate le asigurau supravietuirea. Au fost generatii care au muncit pentru a supravietui. De aici numarul mare de ore lucrate, angajatorii speculand la maxim nevoile lor primare. Fara educatie, si-au trait viata incercand sa stranga suficienti de multi bani pentru a-si trimite copiii la scoala.
- Copiii lor, parintii nostri, sunt o generatie care a incercat sa-si asigure un anumit confort al vietii. Au continuat sa munceasca mult dar au inceput sa castige mai bine, suficient pentru a avea o viata mai buna, suficient pentru a-si putea permite ca toti copiii lor sa aiba o educatie.
- Generatia noastra, 40+ ani, pana spre 55 ani, este generatia care s-a dezvoltat o data cu internetul. Am muncit aproape la fel de mult ca parintii nostri, am incercat sa ne asiguram un confort al vietii, ne-am educat in ale computerului, am descoperit lumea prin intermediul internetului, am avut acces la informatii rapid, online, incepand din anii 2000. Si noi, mai mult, si parintii nostri, mai putin, am beneficiat de confortul generat de sacrificiile facute de bunicii si strabunicii nostri.
- Generatia noastra a beneficiat din plin de „epoca” informationala si democratizarea accesului la informatie adusa de internet. Schimbarea de paradigma a survenit o data cu aparitia si dezvoltarea YouTube si a cursurilor online. Odata cu digitalizarea.
Acum, sa revenim la tinerii nostri. Generatia de dupa 2000 este complet diferita de generatiile precedente. Din doua motive:
- Au crescut la „adapostul” grijei exagerate manifestate de parintii lor. Sunt crescuti in „cocoon”, izolati de toate problemele vietii.
- Au beneficiat de dezvoltatea internetului si sunt generatia digitala 100%. S-au nascut cu internetul si traiesc cu smartphone-ul.
Din acest motiv acesti tineri cauta calitatea vietii, nu confortul, asa cum am facut-o noi, ci frumusetea si bucuria de a trai bine. Nu au nicio presiune, nici cea a supravietuirii, asa cum au avut-o bunicii si strabunicii lor, si nici cea a confortului vietii, asa cum am avut-o noi, parintii lor. Confortul il au by default, asigurat de parinti. Cauta un loc de munca prietenos, cauta un job bun, cauta sa fie implicati, cauta sa fie remarcati, sa-si stie evolutia in firma, evolutia in societate, sa stie cum sunt recompensati, sa fie implicati in proiecte majore (schimbarile climatice) etc. Nu reactioneaza la amenintari sau penalizari pentru ca-si „iau jucariile” si se muta la alt job, avand asigurat confortul financiar de catre parinti. Nu-i poti pedepsi pentru ca nu functioneaza. Deloc. Sunt intr-o continua cautare si TESTARE. Ei nu vor sa fie astronauti, medici, avocati, presedinti etc, asa cum „visau” generatiile anterioare. Modelul scoala – loc de munca – cariera – pensie nu functioneaza pentru aceasta generatie. Ei testeaza. La fel ca intr-un joc video. Azi sunt un personaj, maine altul, poimaine altul. Si asta pentru ca accesul la ORICE vor le este extrem de facil. Vor sa devina programatori, poftim, e plin YouTube-ul si internetul de cursuri. Vor sa gateasca bine. Idem. Uite retete de restaurante Michelin. Vor sa invete cum e propulsata o racheta in spatiu. Pac, au acces prin doua click-uri si investind cateva ore la materiale video care le explica acest lucru. Digitalizarea le permite accesul instant la tot ce vor si tot ce cauta. Testeaza restaurante, haine, stiluri de viata, locuri. Pleaca in city break-uri aproape in fiecare weekend. Nu exista nimic mai important decat timpul lor. Ar renunta fara emotii la job daca stilul lor de viata ar fi afectat, daca nu ar mai putea iesi cu prietenii, daca nu si-ar mai putea urma placerile. Sunt pretentiosi cu ei si cu cei din jurul lor. Vor mai mult si cauta sa ofere putin. Sunt complet, dar complet diferiti de cum am fost si suntem noi. Si, cel mai important, noi trebuie sa ne adaptam la stilul lor pentru ei nu se vor adapta la stilul nostru. Daca facem asta, daca le asiguram confortul dorit/cerut, ar trebui ca lucrurile sa functioneze.
Din momentul in care isi gasesc motivatia ar trebui sa fie imbatabili. Problema lor e ca o tot cauta si-o gasesc tarziu.
WeLoveDigital Forum 2018
luni, aprilie 23rd, 2018Cand? 21-22 Mai
Unde? Hotel Intercontinental
Ce? GDPR, Data Security & Privacy, Cyber Security, Blockchain, AI, Data Science, Machine Learning și multe altele
Agenda si detalii aici
P.S. Bogdan Enoiu va modera panelul de AI si Roboti ;)
50 milioane/30 milioane/270,000
duminică, martie 18th, 2018Faptele, asa cum au fost anuntate de Facebook:
1. Facebook a anuntat vineri ca a suspendat/blocat activitatea companiei Strategic Communication Laboratories impreuna cu divizia lor de research, Cambridge Analytica.
2. Cele doua companii au fost implicate in campania electorala din SUA, lucrand pentru actualul presedinte, Donald Trump, si au fost infiintate de Robert Mercer, unul dintre cei mai importanti donatori ai lui Donald Trump. Cambridge Analytica a fost condusa de Steve Bannon, fostul „strateg sef” candidatului Trump, plecat recent din echipa lui de la Casa Alba.
3. Facebook a anuntat ca datele a 270,000 de useri ai platformei au fost folosite de catre cele doua companii fara a avea acceptul Fb. Datele au fost preluate de la o alta companie, Global Science Research, care dezvoltase o aplicatie “thisisyourdigitallife”.
Faptele, asa cum s-au intamplat:
1. Anuntul Facebook de vineri seara a avut loc pentru ca sambata The Guardian a publicat povestea „datelor” „culese” de Cambridge Analytica. Facebook a incercat sa blocheze materialul pana in ultima clipa insa cand au inteles ca articolul va aparea, au dat drumul comunicatului de presa.
2. Facebook a stiut de acum doi ani ca datele userilor au fost utilizate in scop electoral. In 2017 au mai avut o confirmare. Abia vineri seara au anuntat, sub presiunea presei care punea intrebari, ca datele a 270,000 useri au fost folosite in afara retelei.
3. Unul dintre cercetatorii de la Global Science Research este acum angajat Facebook
One of the founding directors of Global Science Research, the firm paid by Cambridge Analytica to harvest Facebook user data, now works at Facebook pic.twitter.com/BbxVFNLCh3
— april glaser (@aprilaser) March 17, 2018
4. Facebook a mintit public despre datele detinute de Cambridge Analytica inclusiv luna trecuta, intr-o audiere in Parlamentul Britanic:
Last month, Facebook’s UK director of policy, Simon Milner, told British MPs on a select committee inquiry into fake news, chaired by Conservative MP Damian Collins, that Cambridge Analytica did not have Facebook data. The official Hansard extract reads:
Christian Matheson (MP for Chester): “Have you ever passed any user information over to Cambridge Analytica or any of its associated companies?”
Simon Milner: “No.”
Matheson: “But they do hold a large chunk of Facebook’s user data, don’t they?”
Milner: “No. They may have lots of data, but it will not be Facebook user data. It may be data about people who are on Facebook that they have gathered themselves, but it is not data that we have provided.”
5. Conform mai multor surse, Cambridge Analytica detine datele a 50 milioane de useri Facebook, iar pentru 30 milioane datele sunt complete.