Archive for aprilie, 2014

Rezultate Amazon Q1 2014

– Venituri 19.74 miliarde USD, 23% crestere fata de Q1 2013 cand au vandut de 16.1 miliarde USD

– Amazon Web Services = 1.2 miliarde USD in venituri

– 108 milioane USD profit, in nota obisnuita :), in crestere de la 82 milioane USD

– 28.8% gross margin, in crestere doua procente

– Shipping Cost = 1.8 miliarde USD, in crestere cu 31%

Rezultate Facebook pe Q1 2014

– Venituri 2.5 miliarde USD vs 1.46 miliarde USD in Q1 2013

– Profit 642 milioane USD vs 219 milioane USD in perioada similara a anului trecut

– 59% din venituri au fost generate de mobil, in crestere de la 30% in Q1 2014, in crestere de la 53% in trimestrul precedent

– 802 milioane useri care au intrat cel putin o data, mai mult de jumatate dintre useri intra zilnic sau in 6 din cele 7 zile ale saptamanii

– 48 milioane useri noi adaugati in ultimele 3 luni

Rezultate Apple pe Q1 2014

– 45.6 miliarde USD venituri, in crestere de la 43.6 miliarde in Q1 2013

– 10.22 miliarde USD profit, crestere de 7% fata de perioada similara a anului trecut, 9.55 miliarde USD

– 43.7 milioane iPhone-uri vandute, multe peste estimarile Wall-Streetului care astepta undeva +38 milioane si peste ce a fost anul trecut

– 16.4 milioane iPad-uri vandute, sub estimarile pietei (19.3 milioane)

– China + Hong Kong + Taiwan = 9.3 miliarde USD in venituri

– Gross margin in crestere, 39.3% vs 37.5% in Q1 2013

– 151 miliarde USD cash prin conturi

Bafta!

Multumesc, Cosmin, pentru cei aproape 8 ani de MPI/Apropo Media/Mediafax Group, cei 10 ani de cand lucram impreuna si cei 13 de cand ne cunoastem, bafta acolo, ai nevoie :)

„We are afraid of Google”

Mathias Döpfner, CEO Axel Springer:

Mathias Döpfner published an open letter to Google’s executive chairman, Eric Schmidt, in the German newspaper Frankfurter Allgemeine Zeitung in which he points out that Google is not only the largest search engine in the world, but the largest video platform, the largest browser, and the most used e-mail service and mobile operating system. The open letter was published as a response to a guest column written by Schmidt in the same newspaper.

Döpfner goes on to talk about the „schizophrenic” relationship between Axel Springer and Google. On one hand the publisher is part of a European antitrust lawsuit against the search giant, while it also relies on Google’s traffic and ad revenue. „We know of no alternative that even begins to offer similar technological requirements for automated advertising sales, and we cannot do without this source of income,” he says.

He refers to a case where a change to Google’s algorithm led to a drop in traffic to an Axel Springer subsidiary of 70 percent: „This is a real case. And that subsidiary is a competitor of Google… I am sure it is a coincidence.”

„We are afraid of Google,” he added.

Sursa

Rezultate Google pe Q1/2014

Venituri totale: 15.4 miliarde USD, 19% crestere vs Q1 2013

Profit: 3.65 miliarde USD, doar 3% crestere fata de cele 3.53 miliarde USD din Q1 2013 –> Achizitia Nest Labs a influentat cresterea profitului

Numarul de clickuri a crescut cu 26%

Costul per click a scazut cu 9%

Siteurile Google au generat 10.47 miliarde USD, adica 68% din total venituri

Siteurile partenere au generat 3.40 miliarde USD, adica 22% din total venituri. Ceea ce inseamna venituri mai mici pentru siteurile partenere pentru ca: a) cresterea e mica b) numarul siteurilor partenere a crescut

57% din venituri sunt generate in afara SUA

58.72 miliarde USD in conturi

Una despre Net Neutrality

In loc de preambul:

Netflix customers on Comcast are already seeing the benefits of a controversial pact between the streaming service and cable provider. Comcast jumped five spots in Netflix’s ranking of ISP performance for the month of March. It now sits in fifth place, delivering an average streaming speed of 2.5Mbps — up from the pitiful 1.15Mbps average Comcast delivered to Netflix subscribers in January.

De aici

Prin 2001 sau 2002, in plina lupta pentru cucerirea pietei de internet, ISP-urile si-au dat seama ca au nevoie ca siteurile de continut, cele cu trafic mare la momentul respectiv, trebuie sa fie hostate in propria curte, astfel incat traficul pe continut sa se genereze prin teava lor iar ei sa semneze contracte de peering avantajoase cu alti ISPisti (ai trafic mare la tine in retea –> ii obligi pe ceilalti ISPisti sa-ti accepte conditiile de peering, mai exact, daca EVZ.ro era hostat la RDS iar un user din PCNET accesa EVZ.ro existau doua posibilitati, RDS si PCNET aveau peering intre ele si atunci userul se ducea direct sau nu aveau peering si atunci PCNET-ul ruta userul prin Europa pentru a accesa siteul. Ceea ce insemna costuri destul de mari pentru vremurile respective. Asadar, cine avea content, avea trafic, cine avea trafic avea painea si cutitul in negocieri. GTS-ul era preferat pentru hosting deoarece, fiind „multinationala”, avea cele mai bune legaturi cu exteriorul, iar traficul era generat de diaspora, internetul fiind inca un lux pentru romanii din tara.

Primii care s-au miscat au fost cei de la RDS (pe atunci erau companii separate, RDS si RCS) care, prin Ionut Tarcea, director de marketing, au inceput sa ”
adune” siteuri la ei in data center. Apoi a venit Connex/Vodafone-ul de astazi, care, prin programul MyX, si-a facut intrarea pe piata furnizorilor de servicii de hosting. MyX a fost ok, a strans siteuri mici, multe siteuri mici, Connex avea insa nevoie de siteuri cu trafic mare asa ca a inceput sa faca oferte de hosting pe preturi f mici catre siteurile „momentului”, Antonio Eram, daca-mi aduc bine aminte, a fost in charge cu acest proiect. eJobs si BestJobs au fost doua din siteurile care s-au mutat la Connex in urma acestui program. Ulterior Ines, Romtelecom, Astral/UPC (Astral avea kappa.ro, unul dintre cele mai traficate siteuri atunci) au incercat sa dea drumul unor programe similare . Ma tarziu au intrat in joc si cei de la Hostway/NextData, ANISP-ul a lansat RONIX, iar businessurile de online care erau suficient de mari au hotarat ca e mai bine sa-si dezvolte propriul data center pentru a controla mai bine situatia (la Netbridge am cumparat gazduire.ro si am construit un datacenter destul de performant pt vremurile respective, trafic.ro era standardul de facto in materie de masurare, traficul tuturor siteurilor mari treceau prin trafic.ro –> am avut peering cu RDS si Astral/UPC).

Ce se intampla astazi pe piata americana: avem doi furnizori mari Comcast si Time Warner care dupa fuziune/achizitie vor avea spre 50% din piata. Avem Google care incearca sa joace in liga mare cu Google Fiber, avem restul providerilor care controleaza in general „bucati” din piata, avem o tara foarte mare, cu o populatie numeroasa de internet, o tara care trebuie „cablata” astfel incat userii sa poata accesa internetul la viteze mari. Si mai avem playerii de internet, Netflix sau YouTube, care sunt mari consumatori de banda. Foarte mari, probabil impreuna ocupa spre 40-50% din banda disponibila in SUA (in „prime time”). Si care si-au construit propriile data center-uri pentru a controla lucrurile. Data center-uri care sunt conectate la internet prin mai multi ISP. Toti providerii au investit masiv in ultimii ani, miliarde de USD, ganditi-va ca Google a cheltuit jumatate de miliard doar pentru a „cabla” Kansas-ul, un oras care are o populatie cat Drumul Taberei. Si vor mai investi pentru ca „batalia” pentru a controla „distributia” internetului va fi crancena.

Revenind, toti acesti ISP au o largime de banda disponibila, sa spunem, pentru a fi mai simplu calculul, 100 Gbps/s. Si au 100 de clienti in total din care 5 consuma zilnic Netflix si YouTube. Problema cu acesti clienti este ca, desi sunt putini, doar 5%, consuma, folosind Netflix (mai ales, pentru ca are filme care inseamna transfer de multi giga) si Youtube, 50% din cei 100 Gb disponibili. Si astfel reteaua se gatuie si nu permine ISP-ului sa atraga alti clienti decat marind capacitatea la 200 Gbps –> ceea ce inseamna noi investitii. Problema e si mai mare daca data center-urile Netflix/YouTube nu sunt conectate la internet prin respectivul ISP ceea ce inseamna o rutare prin alte ISP-uri. De aici rezulta necesitatea unui peering direct intre Netflix si ISP. Intrebarea este cine suporta costurile acestui peering, furnizorul de continut sau ISP-ul o data, iar a doua oara, cine suporta costurile pe care ISP-ul le face pentru a dezvolta reteaua astfel incat sa-si mareasca capacitatea de la 100 Gbps la 200 Gbps. Pentru ISP ar fi cel mai simplu sa limiteze banda celor 5 useri care folosesc constant Netflix ceea ce ar insemna ca acestia, in loc sa vada filmul fara intreruperi, vor intampina probleme –> platesc pentru un serviciu, Netflix, care nu le ofera satisfactie. Sau sa le ceara mai multi bani abonatilor care vor sa aiba acces la Netflix, Hulu etc. Ceea ce Netflix/Hulu nu doresc, desigur. Ceea ce abonatul nu doreste, desigur. De aici acordul pe care l-au semnat cu Comcast. Iar acesta e doar inceputul.

Mercador devine Olx

Mercador.ro devine de astazi Olx.ro, preluand practic numele retelei de anunturi cumparata de Naspers in 2010 si dezvoltata la nivel international.

Personal cred ca e cam neinspirat numele pentru .ro dar cand strategia o cere si uniformizarea numelor e necesara, nu mai conteaza cat de potrivit e sau nu e numele. Isi mai aduce cineva aminte de aukro.ro? :)

Graficul anului

Conform IAB, Internetul a depasit anul trecut TV-ul clasic in ceea ce priveste volumul total de publicitate. Desi cumulat TV-ul e inca rege (cable + broadcasting) vorbim de inca un milestone important bifat de online. Totusi nu va bucurati prea tare, din doua motive:

1. se intampla in SUA
2. cam 45% din bani se duc la Google.

Intreg raportul IAB il gasiti aici.

Tweetul diminetii