Archive for the ‘Internet’ Category

„Batalia” pentru controlul celor trei T (Telefon/Tableta/Televizor) – Partea 1, video

In loc de introducere 1:

“It’s a little bit like, is the Albanian army going to take over the world? I don’t think so.” Jeffrey L. Bewkes, CEO Time Warner, despre Netflix in Decembrie 2010.

In loc de introducere 2:

„We view Netflix as a friend, not a foe.” Bob Iger, CEO-ul Disney, August 2015

In loc de introducere 3:

“Our top 10 most-watched shows on Netflix, they’re all Netflix original brands.”, Chief Content Officer, Netflix, Aprilie 2019

Timp de aproape 100 de ani marile studiouri de film de la Hollywood – Universal Pictures, Paramount Pictures, Warner Bros. Pictures, Walt Disney Pictures, Columbia Pictures, 20th Century Fox – au dominat industria filmului, colectand 80+% din veniturile generate anual de o industrie inchisa, bazata pe exclusivitati acordate pe teritorii. Astazi, cu exceptia celor de la Disney, toate celelalte, la care s-ar mai putea adauga MGM, au fost cumparate, ultima tranzactie fiind achizitia celor de la 20th Century Fox, care fusesera cumparati de Murdoch in 1985, de catre Disney. Viacom a cumparat Paramount in 1994, Sony a cumparat Columbia in 1989, Comcast a cumparat NBCUniversal in 2011, iar AT&T a finalizat cumpararea TimeWarner/Warner Bros. anul trecut.

In 1997 a fost infiintat Netflix, ca o companie ce inchiria casete video (VHS-uri) si DVD-uri americanilor. Ca fapt divers, Netflix inca genereaza anual $2 milioane profit din inchirierea de dvd-uri. Pe masura ce viteza conexiunilor de internet s-a dezvoltat, Netflix a devenit o platforma de streaming. Azi Netflix are aproape 150 milioane de abonati care platesc lunar, in medie, $10 pentru a avea acces la filme, seriale, documentare, animatii. La fel ca cinematografele sau televiziunile din intreaga lumea, Netflix a fost un client pentru studiorile de film. Un „distribuitor” care platea anual un fee de cateva zeci de milioane de dolari, apoi de sute de milioane, pentru a oferi content abonatilor sai. Desi au inteles pericolul pe care il poate reprezenta Netflix si au reactionat prin lansarea Hulu in 2009, Hollywood-ul „s-a bucurat” de sumele primite de la Netflix si l-a ironizat/ignorat oferandu-i productiile in schimbul dolarilor primiti anual. Pana cand bursa – Netflix s-a listat in 2002 – a reactionat la cifrele Netflix, iar evaluarea de pe Wall Street e egalat sau a depasit capitalizarea principalilor sai furnizori.

Succesul Netflix a atras atentia celor Amazon care au copiat modelul si si-au lansat o platforma similara gandita insa pentru a sustine programul de fidelizare, Amazon Prime. Ultimii intrati in joc sunt cei de la Apple, care luna trecuta au anuntat Apple TV+.

Dupa aceasta scurta introducere sa vedem cum arata astazi „batalia” pentru cei trei T – telefon, tableta, televizor, faza pe video:

1. Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.

Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android

Puncte slabe:
– Desi produce foarte mult content nu monetizeaza acest content in afara platformei asa cum o fac Disney sau WarnerMedia
– Plateste un fee ridicat pentru abonatii vechi iOS
– Pretul abonamentului in crestere – vor fi fortati sa creasca pretul abonamentului pe masura ce cresterea va incetiti
– Contentul se produce pe principiul „sa fie cat mai mult, nu conteaza calitatea”
– Va pierde library-ul de la Disney/Fox, va pierde library-ul de la WarnerMedia – 3 studiouri mari, cu francize ca Star Wars, X-Men, Marvel, Batman, Superman etc

2. Disney – cred ca este cel mai puternic competitor in devenire pentru Netflix. Detine doua studiouri, doua televiziuni mari in SUA, ABC si ESPN, isi va lansa in acest an platforma Disney+ si controleaza 60% din Hulu.

Puncte forte:
– Cea mai mare companie de media din lume
– Library cu sute/mii de titluri, de la Alba ca Zapada pana la Avengers
– Domina clasamentul blockbusterelor din ultimii ani, cu titlurile din seria Marvel si Star Wars
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv –> nu-si permit sa renunte la aceste venituri
– Pretul anuntat pentru abonamentul lunar la Disney+ este la jumatate din costul abonamentului la Netflix
– A preluat studiourile 20th Century Fox
– Seriale originale care vor extinde universul Star Wars sau Thor
– Detine 60% din Hulu – are acces la datele de acolo

Puncte slabe:
– Va dura pana cand va avea acoperirea internationala a celor de la Netflix
– Depinde de veniturile din cinema/dvd/tv ceea ce ce-l va impiedica sa se miste cu aceeasi viteza pe care o are Netflix
– Nu are distributie
– Nu are experienta in digital pe care o are Netflix
– Nu are datele pe care le are Netflix de la abonati (ce vor, ce le place, ce vizioneaza)

3. Apple – Chiar daca inca bajbaie in zona de video, Apple e obligata sa inceapa monetizarea utilizatorilor prin diferite forme de content, lucru inceput cu succes pe muzica.

Puncte forte:
– Distributia – cei 1 miliard de utilizatori de iOS (iPhone si iPad) cu cele mai bune demografice
– Distributia internationala asigurata
– Distributia pentru care nu plateste nici un fee
– Succesul cu care au implementat Apple Music intr-un timp scurt, depasind deja Spotify – echivalentul Netflix pe muzica – in Statele Unite
– Cash-ul din banci (+$200 miliarde)
– In pole position pentru a coagula celelalte doua studiouri mari (Viacom/Paramount si NBCUniversal) precum si studiourile mai mici
– Pot cumpara Netflix – capitalizarea Netflix este la ~ $150-160 miliarde

Puncte slabe:
– Anuntarea Apple TV+ a fost „fortata”, neaducand mai nimic nou si fiind o struto camila, jumatate abonamente la alte posturi tv, jumatate alte productii
– Cresterea pe hardware incepe sa incetineasca
– Desi e o companie de tehnologie daca te uiti si lucrezi in interfata iTunes pe Windows o iei la fuga
– Au bani multi dar nu prea stiu cum sa-i cheltuie
– Nu e clar ce productii originale vor avea
– Au deja la activ un esec cu Apple TV

4. AT&T WarnerMedia – In mod normal, avand HBO si forta grupului AT&T ar fi trebuit sa fie imediat sub Netflix, la concurenta cu Disney. Anuntarea unei alte platforme de streaming, cu focus pe universul personajelor DC, cand ai HBO GO si HBO Now in curte cred ca e o greseala.

Puncte forte:
– Library-ul studiourilor Warner Bros. –> Netflix plateste $100 milioane pe an pentru a avea serialul „Frieds”
– Library-ul HBO
– Platformele de streaming HBO GO si HBO Now
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv
– Distributia in SUA catre abonatii AT&T

Puncte slabe:
– Se vor lansa anul viitor, dupa Disney+ si Apple TV+
– Nu vor avea content original la lansare
– Par a avea inca probleme de scalabilitate, HBO GO blocandu-se la peak-uri (vezi lansarea de saptamana aceasta a primului epidod din Game Of Thrones)
– AT&T sta foarte bine in SUA insa nu exista in restul lumii – va dura pana cand vor avea acoperire internationala
– A iesit din Hulu saptamana trecuta vanzandu-si cele aproape 10% detinute
– Are nevoie de bani pentru ca achizitia TimeWarner – $85 miliarde – i-a lasat foarte indatorati

5. Amazon.com – Incearca, se agita dar lasa impresia ca nu poate face focus pe acest segment. Are potentialul cel mai mare de a creste.

Puncte forte:
– Au o baza de zeci de milioane abonati Prime, marea majoritate in SUA
– Au distributie, atat prin intermediul siteului de ecommerce cat si pe iOS si Android
– Au inceput sa produca content original, cu oarece succes
– Au succes in India cu Prime Video –> India va deveni cea mai mare piata daca China va continua sa ramana inchisa
– Au bani, nu la nivelul Apple insa se pot imprumuta usor
– Domina piata de carte electronica
– Au date cel putin la fel de complexe, despre abonatii Prime, la nivelul pe care il are Netflix

Puncte slabe:
– Focusul lor este pe ecommerce unde inca pot creste foarte mult
– Prime Video pare doar un carlig pentru cresterea abonatilor Prime
– Library-ul este limitat
– Distributia internationala sufera deoarece par a cumpara drepturi teritoriu cu teritoriu
– Studiourile ii vad ca un nou Netflix
– Nu monetizeaza contentul produs in afara platformei

6. Hulu – l-am trecut mai mult peste cei 25 milioane abonati pe care-i au in Statele Unite. Dupa cumpararea Fox-ului de catre Disney, acestia din urma au devenit majoritari, cu 60%, in Hulu, iar dupa exitul de saptamana trecuta a celor de la AT&T WarnerMedia (aveau aproape 10%) a mai ramas doar un alt actionar in Hulu, cei de la Comcast NBCUniversal. In mod normal Comcast ar trebui sa-i faca exit lui Disney din Hulu din doua motive:
1. Au nevoie de o platforma a lor pentru a putea concura cu ceilalti
2. Disney va lansa Disney+ unde-si va muta contentul + are nevoie de bani dupa zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru achizitia Fox

7. Aici ar trebui sa fie Google/YouTube care insa nu au demonstrat pana acum, desi sunt cea mai mare platforma de continut video din lume, ca pot converti userii catre content platit.

8. Aici ar trebui sa fie Microsoft care poate cumpara Netflix :)

9. Aici ar trebui sa fie Facebook care nu exista inca in video.

Cam asta e. Feel free to complete/change/modify :)

In episodul 2 voi incerca o analiza pe cele patru segmente dominante ale piatei de divertisment: film, muzica, jocuri, sport.

Cea mai mare schimbare de viziune anuntata de Zuckerberg

Nu este despre voi. Nu este nici macar despre ce crede Mark ca vreti. Sau vrem. Este tot despre Facebook.

I believe the future of communication will increasingly shift to private, encrypted services where people can be confident what they say to each other stays secure and their messages and content won’t stick around forever. This is the future I hope we will help bring about.

de aici.

Viziunea lui Zuckerberg, tradusa, inseamna ca tot ceea ce ati fost incurajati sa faceti in ultimii xx ani, sa comunicati, sa share-uiti cu toata lumea, sa postati cat mai des, nu conteaza ce, sa umpleti News Feed-ul, sa contribuiti cu contentul vostru la cresterea retelei, se schimba. Mark vrea sa nu mai comunicati catre „toata lumea”, Mark vrea sa comunicati doar in grupuri mici, cu prietenii foarte apropiati, unul la unul. Iar el sa va asigure ca cele mai intime ganduri scrise de voi sunt sigure. Sunt securizate. Sunt encriptate.

Insa, in realitate, Mark nu vrea asta. Mark vrea doua lucruri:

1. Sa „fuga” cat mai departe de definitia care spune ca Facebook este o „companie media”. Mark vrea sa dezlipeasca acest timbru, pe care tot el l-a lipit cu ani in urma, si care acum ii creeaza numai probleme. Mark vrea ca Facebook sa devina o companie de comunicatii. De comunicare. Mark vrea, isi doreste, tinde, ca platformele pe care le conduce sa fie vazute ca facilitatori ai comunicarii intre oameni. Mark vrea sa nu mai fie acuzat ca influenteaza alegerile. Mark nu mai vrea stiri. Mark nu mai vrea fake news. Pentru ca lui Mark ii este frica de reglementari. De spargerea Facebook-ului in companii separate. Este cosmarul cu care se trezeste in fiecare noapte, in ultimii doi ani.

2. Sa se asigure ca integrarea tuturor platformelor de comunicare pe care Facebook le detine, Messenger, Instagram si WhatsApp, va fi acceptata si nu va fi blocata. A anuntat integrarea la final de Ianuarie si cred ca pana la finele anului va fi finalizata. O data integrate orice incercare de a reglementa si a sparge Facebook in companii separate, una pentru Instagram, una pentru Facebook, una pentru WhatsApp, va fi mult mai greu de realizat.

PS. In noua viziune propusa de Zuckerberg, News Feed-ul devine irelevant. Cash-ul cow-ul companiei, care i-a generat anul trecut venituri de $55 miliarde, s-ar transforma in muzeu, ar fi istorie.

WeAccelerate.ro

Am lansat WeAccelerate.ro, un proiect sustinut de Telekom Romania care sărbătoreşte primii 100.000 de antreprenori „eliberaţi” investind 100.000 euro în accelerarea a 10 start-up-uri româneşti.
Vom alege 10 proiecte pe care le incubam timp de 6 luni la WeLoveDigital, oferindu-le cash, promovare, mentorat. Inscrierile incep de azi.

30 despre datele voastre online

Unele exagerate, altele care se aplica doar celor care folosesc telefoane cu Android. Merita citite.

50 milioane/30 milioane/270,000

Faptele, asa cum au fost anuntate de Facebook:

1. Facebook a anuntat vineri ca a suspendat/blocat activitatea companiei Strategic Communication Laboratories impreuna cu divizia lor de research, Cambridge Analytica.

2. Cele doua companii au fost implicate in campania electorala din SUA, lucrand pentru actualul presedinte, Donald Trump, si au fost infiintate de Robert Mercer, unul dintre cei mai importanti donatori ai lui Donald Trump. Cambridge Analytica a fost condusa de Steve Bannon, fostul „strateg sef” candidatului Trump, plecat recent din echipa lui de la Casa Alba.

3. Facebook a anuntat ca datele a 270,000 de useri ai platformei au fost folosite de catre cele doua companii fara a avea acceptul Fb. Datele au fost preluate de la o alta companie, Global Science Research, care dezvoltase o aplicatie “thisisyourdigitallife”.

Faptele, asa cum s-au intamplat:

1. Anuntul Facebook de vineri seara a avut loc pentru ca sambata The Guardian a publicat povestea „datelor” „culese” de Cambridge Analytica. Facebook a incercat sa blocheze materialul pana in ultima clipa insa cand au inteles ca articolul va aparea, au dat drumul comunicatului de presa.

2. Facebook a stiut de acum doi ani ca datele userilor au fost utilizate in scop electoral. In 2017 au mai avut o confirmare. Abia vineri seara au anuntat, sub presiunea presei care punea intrebari, ca datele a 270,000 useri au fost folosite in afara retelei.

3. Unul dintre cercetatorii de la Global Science Research este acum angajat Facebook

4. Facebook a mintit public despre datele detinute de Cambridge Analytica inclusiv luna trecuta, intr-o audiere in Parlamentul Britanic:

Last month, Facebook’s UK director of policy, Simon Milner, told British MPs on a select committee inquiry into fake news, chaired by Conservative MP Damian Collins, that Cambridge Analytica did not have Facebook data. The official Hansard extract reads:

Christian Matheson (MP for Chester): “Have you ever passed any user information over to Cambridge Analytica or any of its associated companies?”

Simon Milner: “No.”

Matheson: “But they do hold a large chunk of Facebook’s user data, don’t they?”

Milner: “No. They may have lots of data, but it will not be Facebook user data. It may be data about people who are on Facebook that they have gathered themselves, but it is not data that we have provided.”

5. Conform mai multor surse, Cambridge Analytica detine datele a 50 milioane de useri Facebook, iar pentru 30 milioane datele sunt complete.

1.7 secunde

Cam atat „sta” un user pe o reclama in feed-ul mobil de la Facebook.

“With transparent viewability data, we learned that the average view time for an ad on a mobile newsfeed is 1.7 seconds – little more than a glance – pushing us to innovate.”

De aici.

Opt despre modificarile in Feed anuntate de Facebook

Am postat initial pe facebook, completez mai jos ceea ce am spus vineri:

1. Cea mai importanta si dominanta retea sociala, unde sute de milioane de oameni isi petrec timpul, admite public ca “sistemul” nu prea functioneaza asa cum trebuie.

2. Zuckerberg ar face orice pentru a “iesi” din “business-ul” de stiri. Toate problemele Fb din ultimii doi ani sunt din cauza fake news urilor, iar incercarile de a rezolva problema – vezi flag-urile – au esuat. Mark Z stie ca daca nu rezolva problema repede risca sa fie “regularizat/reglementat” de guverne/congrese/autoritati.

3. Schimbarea vine dupa ce au pus la punct sistemul de aprobare al reclamelor, din vara timpul de aprobare a crescut semnificativ ceea ce inseamna o atentie sporita pe fiecare reclama care intra online.

4. Costul reclamei va creste pentru ca toate brandurile vor vrea sa ramana in atentia userilor si vor plati, iar spatiul de expunere in fata userului va scadea (la un user cu 50 de likeuri de pagini, din care 20 se promoveaza, userul va vedea maxim 10).

5. Siteurile de stiri vor plati pentru ca sunt dependende de traficul generat de Fb, unele in proportie de +50% din total trafic. Si vor plati cata vreme costul traficului generat din Fb este mai mic decat costul reclamei pe care o vand pe siteurile proprii.

6. Si aici vine partea frumoasa, reciteste punctul 3, pentru Fb va fi mult mai usor sa controleze stirile care vor intra in Feed, vor intra doar stirile platite care trec de aprobare plus stirile postate de useri. In afara de reclamele platite, in feed vor mai aparea stirile share-uite de useri in grupul lor. Cele mai multe „fake news-uri” s-au viralizat prin promovare, userul a vazut stirea, a fost atras de titlu, nu a stat sa verifice daca e autentica sau nu, i-a dat share. De acum inainte, putem presupune, doar anumiti useri, cu o anumita influenta, vor avea „capacitatea” de a genera viralizarea stirilor, Fb analizand ca un astfel de influencer nu isi va risca reputatia prin propagarea unor stiri false si le va verifica inainte.

7. Publisherii/siteurile de stiri vor constata cu surprindere ca de fapt nu au nici un fel de audienta, iar sutele de mii de fani nu mai genereaza trafic nici cat toata redactia la un loc.

8. In relatia cu producatorii de content/publisheri/siteuri de stiri e o alta schimbare care e win-win pentru Fb si lose-lose pentru creatori. Dupa Instant articles si „investiti in video”.

Bursa evalueaza negativ participarile Naspers la eMAG/OLX

Mai e interesant: Unul dintre cei mai mari acționari Tencent, cu un pachet de 33%, este Naspers, care deține și 76% din retailerul online românesc eMAG. Capitalizarea Naspers pe bursa din Africa de Sud este de 105 miliarde de euro, sub valoarea de piață de 146 miliarde de euro a participației pe care o deține în Tencent. Ceea ce înseamnă că piața evaluează negativ deținerile Naspers în toate celelalte afaceri, inclusiv eMAG sau Olx.

E cam absurd dar asta e ce crede piata.

De aici

New Media devine Old Media

1. Mashable.com se va vinde catre Ziff Davis pe $50 milioane dupa ce a atras investitii de $46 milioane de-a lungul anilor. In martie 2016 au luat ultima investitie la o evaluare de $250 milioane
2. Buzzfeed.com isi rateaza tinta de vanzari pe 2017 ($350 milioane) cu 15-20%. Ultima evaluare pentru BuzzFeed: $1.7 miliarde
3. Vice Media isi rateaza tinta de vanzari pe 2017 ($800 milioane). Ultima evaluare pentru Vice Media: $5.7 miliarde
4. Bonus

share_usad

De prin piata

1. Digi se pregateste de internalizarea vanzarilor pe siteurile Digi24.ro, DigiSport.ro si Profm.ro. Echipa de vanzari va fi condusa de Vali Stirbu, ex Protv, ex TheGroup. Contractul cu EAD pentru vanzarea de publicitate online expira, le multumim pentru colaborare si le uram succes.

2. Andrei Ursuleanu si-a anuntat plecarea de la Think Digital, unde coordona vanzarile. Se duce la Ringier. Nu se cunoaste „destinatia”, se speculeaza ca ar fi vorba de Facebook sau Google.

3. Tot la capitolul plecari, Cosmin Preda a lasat Protv-ul – a coordonat in ultimii ani vanzarile de online – pentru eMAG, unde va coordona o divizie de publicitate care va incerca sa replice modelul Amazon, publicitate pe emag.ro pentru partenerii care vand in Marketplace sau pentru brandurile care se vand pe eMAG.ro. eMAG-ul ia deja de cativa ani buni bugete pentru copromo, prin Conversion, de la cam toate brandurile mari care se vand pe site.

4. De vazut pe cine va lua Protv-ul in locul lui Cosmin.