Archive for octombrie, 2022

De ce cred ca Facebook va esua in incercarea de a construi Metaverse-ul

Desi inteleg motivul pentru care Mark Zuckerberg incearca sa-si construiasca „lumea lui/platforma lui”, unde sa nu depinda de Apple, Android sau Windows, cred ca incercarea va fi un esec. Trei motive:

1. Costul. $250 miliarde investiti in Metaverse este echivalentul costului NASA pentru cei 13 ani ai dezvoltarii misiunilor Apollo, misiuni care au dus omul pentru prima oara pe luna, de 75 de ori mai mult decat s-ar fi investit in dezvoltarea iPhone si de 10 ori mai mult decat a costat proiectul Manhattan, care a dus la dezvoltarea bombei atomice. Facebook a investit deja $36 de miliarde fara sa se vada prea multe in produs.

2. Tehnologia. Din Cronica de Tehnologie:

Soldații americani care au testat căștile Microsoft HoloLens s-au ales cu „deficiențe fizice care afectează misiunile”, precum dureri de cap și grețuri. Peste 80% dintre aceștia au resimțit problemele după mai puțin de trei ore de folosire. Oficialii americani mai spun și că produsele companiei întâmpină foarte multe defecțiuni ale funcțiilor esențiale. (Bloomberg)

Armata americana este cea care testeaza si adopta noile tehnologii ce pot fi folosite in lupte. Sunt primii care analizeaza si studiaza aceste tehnologii. Omul nu este azi „construit” sa stea „cu orele” in VR. Pentru ca ii va fi rau fizic. Azi, tehnologia nu e pregatita pentru a ne petrece mai mult de 60-90 minute in VR fara sa ne doara capul si sa avem rau fizic de la experienta. Ori Metaverse-ul exact asta ar trebui sa faca: sa ne tina in VR cat mai mult timp, pentru monetizare. Zuckerberg asta vinde investitorilor, o platforma proprie, un OS pentru realitatea virtuala, la fel cum e Windows-ul pentru PC-uri si iOS/Android pentru smartphone-uri, in care toate lucrurile se intampla „acolo”.

3. Timpul (pe care-l are la dispozitie). Metaverse-ul este pentru kinderii de azi, viitorii adolescenti de maine. Sa presupunem ca Zuckerberg va rezolva tehnologia si vom putea, peste x ani, sa stam cu orele in Metaverse. Problema lui cea mai mare e insa azi. Azi, adolescentii sunt pe TikTok si Instagram. Azi, Facebook a pierdut $750 miliarde din capitalizare in ultimele 14 luni. Azi, Zuckerberg a pierdut si el peste $130 miliarde in aceeasi perioada. Azi, Facebook raporteaza venituri in scadere pentru doua trimestre consecutiv. Azi, Facebook nu mai livreaza, cum livra pana cand Apple le-a taiat „macaroana”, blocand accesul la cookieurile utilizatorilor de iOS, implicit blocand targetarea. Azi, Facebook are o problema reala pe care Zuckerberg, in calitate de CEO, trebuie sa o rezolve pentru a avea miliardele necesare construirii Metaverse-ului. Fara rezolvarea problemei de „Azi”, nu va exista „Maine” si nu va exista Metaverse. Timpul, citeste investitorii, au rabdare pana la un anumit punct. Plecarea doamnei Sheryl Sandberg, COO-ul care a ghidat si condus operatiunile in ultimii ani, managerul care a dus Facebook la o valoare de $1000 miliarde, e o lovitura puternica pentru companie si veniturile sale. Ma tem ca daca Zuckerberg nu va rezolva problema de „Azi”, nu doar ca nu va avea nici un Metaverse, dar va pierde si pozitia de CEO, indiferent cate clauze de protectie are.

La final, CEO-ul Snap Evan Spiegel a sumarizat cel mai bine situatia de azi a Metaverse-ului:

The metaverse is ‘living inside of a computer.’ The last thing I want to do when I get home from work during a long day is live inside of a computer.

 

 

Mircea Geoană vorbeste de o Romanie „care conduce, nu este condusa”

Mircea Geoana a furat startul campaniei prezidentiale, saptamana aceasta, cu un discurs de candidat, la conferinta ASE-ului despre „Viitorul Europei”. Discursul fostului presedinte de o noapte al Romaniei, actual secretar general adjunct NATO, contine cateva remarci care merita evidentiate. Si o sa incep cu ultima. Geoana spune, la finalul discursului, ca Romania trebuie sa inceteze sa mai fie condusa si sa inceapa sa conduca.

Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”. Poate ca a venit clipa sa renaștem. Și cum ar spune strămoșii noștri latini: “Non Ducor, Duco” – Nu mă las condus, Conduc!

Este pentru prima oara, pentru mine, cand aud o astfel de sugestie/recomandare/indemn de la un politician de top roman, care nu are atarnata de el eticheta „nationalist”. Mesajul e cu atat mai important cu cat vine de la un roman ce sta nas in nas cu decidentii de top din armata Statelor Unite. Transmite SUA, prin vocea lui Geoana, ca Romania trebuie sa fie mai curajoasa, si sa se alature Poloniei in a contesta duopolul Franta – Germania care conduce azi UE? Vom vedea.

Trecand peste exagerarile din discurs:

Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas.

si peste remarcile usor rasiste:

Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg sa rămână in Romania, însă cauzele acestei alegeri trebuie sa ne dea de gândit față de orice viitoare politică legată de demografie și atragere sau păstrare de forță de muncă.

Geoana vorbeste despre intarirea rolului statului:

Statul minimal este astăzi o amintire – mai ales dacă avem onestitatea să recunoaștem de câtă nevoie de intervenție guvernamentală, asumare de riscuri și atenuare de șocuri avem în prezent și, probabil, și în viitor.

si este primul politician de top care vorbeste, sau pe care eu il aud, cu toata gura despre scaderea puterii economice a Germaniei si felul in care acest lucru se va reflecta in viitorul Europei:

Germania, cea mai importantă economie a Europei și principalul partener economic, industrial și comercial al României și al regiunii, nu parcurge doar o “Zeitenwende” – trecerea la o nouă eră. În fapt, este o trezire strategică, economică și digitală, anticipând o schimbare din mers a modelului său economic. Vastul ecosistem industrial german, european și internațional va continua să fie prezent în Europa Centrală și de Est, dar într-o formulă profund modificată, generând transformări masive pe orizontala actualului model industrial central și est-european.

punctand, folosind ca exemplu SUA, faptul ca politicul si economicul vor fi mult mai legate in viitorul apropiat, precum si rolul serviciilor de informatii:

Așa cum subliniază și noua Strategie de Securitate Națională a SUA, între politica externă și cea internă exista o legătură biunivocă: Pentru a reuși în exterior, trebuie investit în “inovare și forță industrială și în clădirea rezilienței acasă”. Iar, în atingerea acestor obiective, este necesară “folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională”. Iar o politica industrială și de inovare modernă reprezintă o parte integrantă a unei strategii de securitate naționale.

Vorbind despre Romania de azi si Romania viitorului, Geoana puncteaza ceea ce el numeste „Paradoxul romanesc”:

Din punct de vedere al ciclului economic, Romania parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cat a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa.

si propune 5 obiective strategice pentru tara noastra:

 

1. Obiectivul Strategic #1: Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică.
Istoria ne oferă o noua șansă. Este deja recunoscut faptul că elitele romanești au știut să profite de marile momente de inflexiune. Istoria modernă a României este ilustrativă în acest sens.

2. Obiectivul strategic #2: Regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale.
Transformarea rolului și capacitații Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.

3. Obiectivul strategic #3: Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării. La nivel istoric, prea puține națiuni au reușit să facă saltul de la economie în dezvoltare la cel de economie dezvoltata. Este un truism deja că succesul – sau falimentul – unei națiuni depinde de calitatea instituțiilor sale politice și economice, de domnia legii, dar și de existența unei arhitecturi a oportunităților în societate.

4. Obiectivul Strategic #4: Repopularea României. Bătălia centrală a secolului 21 este competiția pentru talent. Și aici suntem cei mai vulnerabili. Ca ciclu economic lung, Romania parcurge cea mai buna perioadă din întreaga noastră istorie. Si, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Nu suntem singurii care ne confruntam cu aceasta problema. Însă nici o alta tara nu se confrunta cu un risc existențial ca Romania.

5. Obiectivul Strategic #5: Reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii. Nimic nu mă doare mai tare decât modul în care ne percepem și cum suntem tratați ca români. Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, cați turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.

Intreg discursul il gasiti aici, cititi-l cand aveti timp.

Pe exemplu dat de SUA, din noua Strategie de Securitate Națională a SUA, un singur exemplu, proaspat, de ieri. Secretarul Energiei din administatia Biden vorbeste despre crearea si sustinerea a 100.000+ locuri de munca pentru americani dupa ce Polonia a ales o companie americana pentru constructia primei centrale nucleare. Americanii au concurat cu o firma franceza si una din Coreea de Sud:

Studiu de caz: Parag vs Zuckerberg, ultimul an

Elon Musk a inchis tranzactia prin care a cumparat Twitter pentru $44 miliarde. CEO-ul Parag Agrawal a fost concediat impreuna cu directorul financiar si cel juridic.

In anul in care a fost CEO, Parag a reusit sa inchida tranzactia si sa maximizeze profitul pentru actionarii companiei. Twitter azi, realist, valoreaza maxim $20 miliarde. Piata e in scadere, bursa e in scadere, economia e afectata de razboi, criza energiei, cresterea dobanzii de referinta etc. Si totusi Parag, protejandu-si actionarii, dandu-l in judecata pe Musk, refuzand sa accepte o oferta mai mica pentru a inchide tranzactia, a reusit sa scoata tot ce se putea scoate din vanzarea platformei sociale. Parag pleaca acasa, fiind concediat, cu peste $40 milioane meritati.

De partea cealalata, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a reusit sa duca valoarea companiei de la $1000 miliarde, cat era in septembrie anul trecut, la putin peste 260 miliarde, cat e azi. Actiunile Facebook au scazut cu 25% in ultimele zile dupa ce compania si-a anuntat rezultatele pe trimestrul 3, slabe. Zuckerberg a scos, din buzunarul lui, pentru ca e un actionar semnificativ Facebook, si al actionarilor aproape $750 miliarde in putin peste un an, insistand pe strategia de a fi „allinMetaverse”.

Vom vedea daca e cartea castigatoare. Pana atunci, Parag 1 – Zuckerber 0.

 

Olanda – Romania, faza pe coruptie. Marea coruptie.

Doua vorbe despre coruptia din Romania vs cea din Olanda.

– In toate tarile exista coruptie, din Olanda pana in Burundi si din SUA pana in Chile.
– Ceea ce face diferenta intre tarile vestice si Romania este dimensiunea coruptiei si mai ales coruptia „mica”, raspandita, de care te lovesti in viata de zi cu zi, de la un functionar pana la un doctor.
– In Romania aceasta coruptie este in scadere (DNA) dar inca prezenta. E deranjanta, iti da un sentiment neplacut si te face sa pui o eticheta de tara corupta. In tarile vestice aceasta coruptie la nivel de functionari a fost si ea prezenta dar redusa pana spre zero incepand cu anii ’70.
– Coruptie mare exista peste tot, doar ca formele difera, iar „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Fie pentru ca fac lobby, fie pentru ca nu primesc nici un folos material in timpul mandatului de ministru, prim ministru, parlamentar, primar etc. Dar primesc functii bine platite de la companiile pe care le-au „ajutat” cand erau activi in politica.

Sa luam de exemplu cazul doamnei Neelie Kroes, o veterana a politicii olandeze. Doamna Kroes a avut parte de mai multe scandaluri in cariera ei politica de peste 30 de ani.

La finalul anilor ’80, cand era ministrul Transporturilor, Lucrarilor Publice si a Gospodaririi Apelor, doamna Kroes a acordat subventii de la buget catre doua companii care se ocupau cu curatarea petrolierelor din porturile Amsterdam si Rotterdam desi aceste companii aveau la activi incalcari ale legii. Doamna Kroes a continua sa aprobe subventii catre aceste companii chiar si cand a fost informata despre activitatile in afara legii ale companiilor. O comisie parlamentara a validat oficial ca doamna Kroes a „gresit”, la finalul anilor ’90. Fara sa-i afecteze in vreun fel cariera politica.

La mijlocul anilor 1990, doamna Kroes a fost implicata intr-o alta afacere „sulfuroasa”: vanzarea, in barter, pe petrol, a sase fregate olandeze, evaluate la 1,2 miliarde euro, catre Arabia Saudita. Doamna Kroes a fost inlocuita din calitatea de presedinta a grupului care se ocupa de aceasta tranzactie cand s-a dovedit ca si-a folosit functia pentru a-si „ajuta” un prieten personal. Nu a ramas cu mana goala dupa ce a fost inlocuita din functie pentru ca, impreuna cu un investitor iordanian pe care l-a cunoscut cu aceasta ocazie, a infiintat o firma, Mint Holdings cu care voia sa preia o parte din celebra companie americana Enron. Sa retinem aceasta firma, Mint Holdings.

Pentru ca s-a „remarcat” si a avut rezultate exceptionale, doamna Kroes a fost promovata, in 2004, direct in functia de comisar european pentru Concurenta, cand comisia a fost condusa de Manuel Barroso. In calitatea sa de comisar european, doamna Kroes era obligata sa-si completeze declaratia de interese economice. Domnia sa a omis sa declare fix firma Mint Holdings, inregistrata in Bahamas, un „paradis fiscal”, unde a fost director din 2001 pana in 2009. Acest lucru s-a aflat abia in 2016, cand a izbucnit scandalul Panama Papers. E inutil sa mai spun ca este interzis ca un comisar european sa detina alte functii in perioada mandatului.

Din aceasta pozitie de comisar pe Consurenta, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber. Pe care ulterior i-a ajutat din nou, dintr-o noua pozitie, dupa ce a fost numita comisar european pe Digital/Noi Tehnologii. Conform dezvaluirilor din Dosarele Uber, de acum cateva luni, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber in timp ce era comisar european. In final, in 2016, dupa ce a plecat de la Comisia Europeana, a primit un job in echipa de Public Affair Uber. Din aceasta pozitia a facut lobby pentru Uber, in fata premierului olandez Mark Rutter, desi nu avea voie, incalcand o clauza de 18 luni prevazuta in fisa postului de comisar european.

Cum spuneam, „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Sau mai experimentati.

Administratia Biden a blocat, cu o singura decizie, industria de semiconductori din China

Printr-o simpla decizie, luata pe 7 octombrie, administratia Biden a blocat industria de semiconductori din China. SUA a interzis companiilor americane, cetatenilor americani sau oricarei companii din lume care foloseste componente produse in SUA sau de o companie americana, sa mai lucreze cu firmele chineze care dezvolta semiconductori FARA o sa aiba licenta pe care o acorda guvernul american.

Doua vorbe despre semiconductori sau chip-uri, cum mai sunt numiti:

  • Nu exista tehnologie fara semiconductori si nu exista progres tehnologic fara aceste componente. De la pc-uri la rachete, semiconductorii sunt prezenti in aproape toate domeniile importante.
  • 65% din piata de semiconductori sunt produsi in Taiwan, in timp ce 90% din semiconductorii avansati sunt produsi tot in aceasta insula (sursa). SUA produce 10%, iar China undeva la 5%. O singura fabrica din Taiwan, TSMC – Taiwan Semiconductor Manufacturing Company – acopera 70% din necesarul Chinei.  (sursa)

Decretul presedintelui american pune pe butuci, cu efect aproape imediat, industria producatoare de chip-uri din China, si controleaza, prin acordarea licentei, fluxul de tehnologie care ajunge in China:

  • nicio companie care activeaza in domeniul semiconductorilor si care foloseste tehnologie americana nu mai poate vinde tehnologie catre fabricile chineze fara a risca sanctiuni americane
  • nicio o companie americana nu mai poate exporta semiconductori avansati, folositi in general in tehnologiile de Inteligenta Artificiala/supercomputere, fara primirea unei licente de la Departamentul Comertului SUA
  • nicio companie din lume, care foloseste tehnologie americana, nu mai poate exporta catre China semiconductori avansati fara o licenta de la guvernul Statelor Unite
  • nicio persoana care are cetatenie americana nu mai poate activa in vreo fabrica chineza ce produce sau dezvolta tehnologie pentru semiconductori, prin incalcarea interdictiei riscand revocarea cetateniei americane

Iar efectele au fost imediate si vizibile:

  • ASML, companie olandeza care detine un monopol global in furnizarea de sisteme de litografie EUV, a restrictionat personalul din SUA sa deserveasca clientii chinezi. (sursa)
  • Cel putin 43 de manageri seniori in 16 companii chineze de semiconductori cotate la bursa sunt cetateni americani, potrivit The Wall Street Journal. Multi dintre ei sunt in pozitii de conducere, de la CEO la vicepresedinte sau presedinte. (sursa)
  • Sute de chinezi americani aflati in China si care lucreaza in industria semiconductorilor trebuie sa renunte imediat la joburile lor si sa se intoarca in SUA sau sa nu mai lucreze in acest domeniu, in China. Sau sa renunte la cetatenia americana. (sursa)
  • YMTC, una din companiile de semiconductori din China, a iesit la recrutare cu un pachet salarial avantajos pentru potentialii angajati, inclusiv cu o reducere de 40% la achizitionarea unei case in Wuhan. Compania cauta absolventi cu specializari in microelectronica, inginerie software, inginerie electronica. (sursa)
  • Naura Technology, una din companiile de top chineze, cu sediul la Beijing, le-a cerut inginerilor sai americani sa inceteze imediat lucrul la proiecte de cercetare si dezvoltare. (sursa)

Producatorii de cipuri din Coreea de Sud, Samsung si SK Hynix, au obtinut scutiri de un an din partea SUA, astfel încat sa poata continua sa trimita echipamente catre fabricile lor din China far a obtine o licenta de la guvernul american, in timp ce taiwanezii de la TSMC au obtinut o licenta de un an pentru a continua sa cumpere echipamente americane de fabricare a semiconductorilor pe care sa le trimita la fabrica lor din China. TSMC produce, la fabrica sa din Nanjing, China, semiconductori mai putin avansati. (sursa)

Ce va fi peste un an? E doar un avertisment sau urmeaza blocajul total al Chinei prin interzicerea TSMC sa mai exporte sau sa mai produca semiconductori in China? Vom vedea.

Ganduri despre inchiderea DoR

Publicaţia de jurnalism narativ DoR(Decât o Revistă), fondată de Cristian Lupşa se închide, la 13 ani de la apariţia primului număr. O decizie care vine după o perioadă de dificultăţi financiare, anunţate de fondatorul publicaţiei.

Din Pagina de Media.

Inchiderea reviste DoR e o veste trista pentru media din .ro. Motivul e relativ simplu: dintre toate publicatiile de tip revista care se baza pe un model de business bazat pe abonamente, DoR era „cea mai avansata” si parea ca a gasit o reteta care functioneaza. 13 ani sunt 13 ani. Dand timpul inapoi, DoR s-a lansat in 2009, in plina criza financiara, cand presa tiparita din .ro a pierdut cam 80% din publicitate. Si cand marile grupuri media au trebuit sa-si „reaseze” business-ul, sa ajusteze printul si sa incerce sa compenseze pierderea veniturilor din online. Unele au reusit, altele nu. 

Pe piata din .ro exista mai multe modele de business pentru publicatiile online/print (printul deja e un accesoriu „nice to have”, ca batista pusa la sacou). 

1. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe publicitate – in general branduri puternice sau siteuri cu trafic foarte mare care isi monetizeaza afisarile prin Google. 

2. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe donatii de la utilizatori 

3. Publicatii care au un model de business bazat pe banii de la partidele politice 

4. Publicatii care sunt editate de grupuri media puternice, cu actionariat strain si care au un model de business bazat pe publicitate preponderent 

In general, cu cat veniturile sunt mai diversificate, in procente cat de cat echilibrate, cu atat e mai bine. Cand am plecat de la Mediafax Group, in 2014, business-ul era destul de echilibrat, nici una din categoriile de mai jos nedetinand o pondere mai mare de 30% din total venituri:

  • venituri din abonamente online
  • venituri din abonamente print 
  • venituri din vanzarea la taraba a publicatiilor
  • venituri din evenimente 
  • venituri din publicitate online
  • venituri din publicitate print

Modelul de business de la DoR, publicitate in print + abonamente, era unul inedit, pentru ca nu se baza pe publicitatea online. Cu un varf de redactie de 25 de oameni, inainte de pandemie, DoR s-a ajustat la 10, incercand sa-si rezolve probleme financiare. Nu a reusit, din pacate, iar esecul lor constituie un semnal de alarma pentru „amatorii”, din ce in ce mai putini, care vor sa investeasca in media. 

Pentru Influenceri. Cu i mare

Am aflat pana la urma parola de la blog asa ca voi relua scrierea aici, constient ca relatia mea cu Zuck, care a depasit faza de iubire platonica, se va incheia, mai devreme sau mai tarziu. Asa ca mai treceti pe aici din cand in cand. Voi scrie despre tehnologie, media, politica si alte chestii mai mult sau mai putin plictisicoase.

Aseara am dat peste bijuteria asta si am intrebat-o pe Diana daca e promo pentru Pringles. Nu e. Dar e un best practice, studiu de caz, ce vreti voi despre cum ar trebui promovat un produs in social media. Am zis.
Brand managerul de la Pringles sau agentia de PR ar trebui sa-i trimita Dianei niste cutii cu Pringles. Cat sa-i incapa in rucsac.