Archive for martie, 2024

Departamentul de Justiție (DOJ) al Statelor Unite vs Apple. Analiză.

În loc de introducere trebuie precizat că în SUA nu este ilegal să ai un monopol, este însă ilegal să folosești tactici care să-ți permită să păstrezi monopolul. Implicit cel care deține monopolul are suficientă putere pentru a exclude competiția.

Procurorii americani acuză Apple de monopol pe piața de smartphone-uri și se folosesc de trei „artificii” pentru a-și argumenta cazul:

1. Raportatea la venituri, în loc de unități vândute –> Apple are 60-65% cota de piață după unitățile vândute – Samsung e pe 2, cu 18%, iar Google pe 3 – și aproximativ 70% dacă raportarea se face la veniturile generate.

2. Definirea pieței din SUA ca fiind relevanță în condițiile în care Apple are 23% cota de piață globală, urmați de Samsung cu 16%. Implicit locul 1 e ocupat de „chinezăriile” ieftine, grupați la „Alți producători”.

3. Procurorii au mai definit o piață, așa numita piață a smartphone-urilor „performanțe”, pentru a putea acuza Apple de monopol.

Apple nu deține un monopol pe piața de smartphone-uri, așa cum era Windows-ul pe piața sistemelor de operare.
Când Microsoft a fost dat în judecată, tot de DOJ, tot pentru monopol, Windows-ul avea peste 90% cota de piață, fiind un monopol. Windows-ul era de facto sistemul de operare folosit de toată lumea, de la Washington la București (la noi, așa, mai pe blat, piratat). Cazul era clar acolo. Trebuie notat că Microsoft a câștigat la recurs, după ce inițial pierduse în prima fază.

Să trecem la argumente, precizând că multe dintre argumentele DOJ se rezumă la faptul că fiecare caracteristică pe care Apple o construiește și care face mai dificilă trecerea la un telefon Android este fundamental anticoncurențială.

Procurorii susțin că majoritatea clienților folosesc deja un smartphone și fac upgrade atunci când cumpără unul nou –> pentru că majoritatea au deja un iPhone, este foarte posibil să aleagă tot un iPhone. Asta e acuzația principala și pe asta se bazează cazul.

A doua acuzația majoră este că Apple a redus concurența îngreunand, pentru dezvoltatori, implementarea software-ului pe ambele platforme, iOS și Android. Iar acest lucru face dificilă trecerea de la iPhone la Android, ceea ce reduce concurența.

DOJ susține că Apple a pus o mulțime de bariere artificiale care îngreunează trecerea la un alt telefon, cum ar fi:

– Folosirea culorii albastre pentru mesajele schimbate între posesorii de iPhone vs folosirea culorii verzi pentru mesajele schimbate cu utilizatori de Android

– Restricționarea apelurilor video pentru a încuraja folosirea FaceTime-ului

– Schimbarea telefonului implică învățarea unei noi interfețe, cumpărarea unor noi aplicații, transferul de la un telefon la altul etc.

– Blocarea „Super aplicațiilor”, care oferă mai multe tipuri de funcționalități și mini-aplicații într-un singur container de aplicații, scrise în HTML și JavaScript sunt blocate. Interesant e că deși nu face referire directă la WeChat se face aluzie la cât de folosită e aplicația în China, un motiv pentru care utilizatorii chinezi pot schimba mai ușor platformele.

– Blocarea jocurilor în cloud, care fac puterea hardware-ului smartphone-ului mai puțin relevanță, permițându-le astfel consumatorilor să cumpere telefoane mai ieftine, cu putere de procesare mai redusă care le-ar permite să se joace.

– Favorizarea propriului Smartwatch prin blocarea accesului la mesaje al ceasurile inteligente non-Apple. DOJ susține că Apple suprimă concurență pe piața ceasurilor inteligente și îngreunează schimbarea. DOJ susține că, în teorie, dacă ai putea cumpăra un ceas concurent pe care să-l folosești cu iPhone-ul atunci ai putea să treci ulterior la Android mai ușor.

– Blocarea digital wallets-urilor. DOJ susține că prin controlul tehnologiei pentru portofelel digitale, Apple a îngreunat trecerea la o altă platformă de smartphone și a refuzat utilizatorilor accesul la portofelele digitale alternative oferite de băncile lor.

Pe partea de bariere de intrare în piață, DOJ susține că un nou jucător s-ar confrunta cu:
– achiziționarea de componente scumpe
– proiectarea de hardware și software complex
– asigurarea acordurilor de distribuție cu operatorii și retailerii

DOJ mai face referire la marja de profit ridicată pe care Apple o are din vânzarea iPhone-urilor dar și la povestea drobului de sare, cum că Apple va impune un monopol pe sistemele de infotainment din mașini, prin CarPlay (e ridicol câtă vreme Apple cred că nu are nici 10% prezența pe mașini)

DOJ susține că, la fel ca smartphone-urile, sistemele de infotainment pentru mașini au devenit o nouă modalitate prin care Apple prezintă un comportament anticoncurențial care afectează consumatorii, precum și concurența. Planurile Apple de a introduce o versiune mai complexă a CarPlay, în care sistemul afișează aspecte cheie ale funcțiilor mașinii, cum ar fi viteza și HVAC, sunt o dovadă suplimentară a monopolului ilegal al companiei asupra smartphone-urilor, spun procurorii.

Cea mai interesantă parte din rechizitoriu este cea în care procurorii se felicită pentru succesul Apple. Ei susțin că procesul intentat celor de la Microsoft a permis iPod-ului să „intre” pe Windows și de aici succesul avut de produs și implicit de companie.

Procesul are și o conotație politică deoarece Apple a fost dată în judecată și de 16 state americane, care sunt, majoritatea, dominate de Democrați. Guvernul american încearcă să transmită, în alt electoral, cu alegeri pentru presidenția Statelor Unite, un mesaj că guvernul se preocupă activ de drepturile utilizatorilor și îi protejează de „big tech”. Tot la partea politica trebuie mentionat ca CEO-ul Apple a mentionat faptul ca China este „foarte importanta” („critical”, in engleza) pentru afacerile Apple.

Problema DOJ și a administrație Biden este că iPhone-ul este un produs cu un grad de satisfacție extrem de ridicat în rândul consumatorilor. De aceea și fac upgrade la un alt iPhone și nu schimbă platformă. Pentru că telefonul de la Apple le oferă ceea ce au nevoie, fără surprize. Implicit nu au nevoie ca guvernul să-i protejeze, cine vrea să treacă de la iPhone la un telefon Android o poate face și fără intervenția guvernului.

Apple a construit, de la lansarea iPhone-ului, un ecosistem hardware-software imbatabil pentru utilizator. Apple își folosește puterea pe care o are în această piață pentru a lua decizii în favoarea clientului, nu împotriva sa. DOJ spune că e ilegal ca Apple să-și folosească puterea pentru a-mi face mie viața mai ușoară.

Ceea ce e fals.

Pe mine nu m-a blocat Apple să folosesc doar Apple Music, când mi-a dat seama că Spotify e mult peste produsul lor am renunțat la Music și am rămas cu Spotify. La fel, port un ceas Garmin și nu am avut nicio problema să-l conectez la iPhone-ul meu. Si exemplele ar putea continua.

Apple a răspuns acuzațiilor susținând că procesul intentat de DOJ îi amenință identitatea și principiile prin care se diferențiază produsele sale în piață. Acesta i-ar putea afecta capacitatea de a crea tipul de tehnologie pe care oamenii o așteaptă de la companie.

Apple a fost data in judecata de Departamentul de Justitie al Statelor Unite pentru monopol in ecosistemul iPhone

Apple a fost data in judecata de Departamentul de Justitie al Statelor Unite pentru monopol in ecosistemul iPhone. Voi reveni pe subiect pentru ca merita o analiza mai detaliata, fiind vorba de un caz de referinta in justitia americana si in „lupta” impotriva „big tech”.

Azi remarc doar faptul ca procurorul general al Statelor Unite probabil nu a folosit un iPhone pana acum. Altfel ar fi inteles de ce smartphone-ul produs de Apple e superior celorlalte telefoane prezente in piata.

Garland nu intelege ca, azi, piata de smartphone = Apple, Samsung si chinezii. El se mira ca Apple are 65% cota de piata in SUA, fiind vorba de un produs al unei companii americane. iPhone nu inseamna doar device-ul ci si ecosistemul construit de Apple in jurul lui. De asta are 65% cota de piata, nu pentru ca e un monopol.

Faptul ca Apple are $97 miliarde profit ar trebui sa fie un lucru bun pentru SUA, pentru o companie americana care se lupta cu x clone chinezesti si nu un motiv de a-i da in judecata. Apple inoveaza, investeste si incearca sa scoata produse mai bune de la an la an. Dar administratia Biden e deja in campanie electorala.

Stirea:

Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a remarcat că profitul Apple, de $97 de miliarde în 2023, „depășește PIB-ul a peste 100 de țări”, în mare parte datorită succesului iPhone-ului, care deține o cotă de peste 65% din piața smartphone-urilor din SUA.

De-a lungul anilor, „Apple și-a menținut monopolul pe piața smartphone-urilor” nu doar prin „concurență corecta”, ci printr-o strategie intenționată de a exclude concurenții, a spus Garland. „Apple și-a menținut puterea nu din cauza superiorității sale, ci din cauza comportamentului său ilegal de excludere”, a adăugat Garland.

Netflix a castigat „batalia” cu marile studiouri/Apple/Amazon si platformele lor

Acum 5 ani scriam aici ca Netflix e in pole position pentru a castiga razboiul Hollywood-ul si companiile mari de tehnologie:

<< Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.

Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android. >>

Dupa ce si-au retras contentul de pe Netflix si si-au lansat propriile platforme de streaming –> Disney+, HBO Go/HBO Max/Max/Discovery+, Paramount+/SkyShowtime, Peacock – studiourile americane au reluat colaborarea cu Netflix si au reinceput sa-i licentieze context liderului pietei.
Astfel, productii ca Home Alone ( 20th Century Studios/Disney), Band of Brothers (HBO), Despicable Me (Universal) sau Yellowstone (Paramount) pot fi vazute acum pe Netflix. Estimez ca e doar inceputul.

In ultimii ani, Netflix a „rezistat” investind masiv in productii proprii, platind peste pretul pietei, licitand si castigand proiecte. Foarte multe flop-uri, multi bani cheltuiti gresit dar si niste Oscaruri pentru cateva productii remarcabile.

Ce va urma:
– Se vor reduce bugetele si se vor cheltui mai atent. Implicit se va produce mai putin. E valabil pentru toti playerii. Mai ales dupa greva de la Hollywood.
– Se vor scoate de la naftalina productiile de arhiva care vor fi scoase in fata. Zilele trecute „Unforgiven” lui Clint Eastwood, care a avut premiera in 1992, un film Warner de Oscar, era in top 10 filme pe Netflix. Filmele bune se vor revedea mereu cu placere + sunt generatii noi care trebuie sa le descopere.
– Unii playeri vor ridica steagul alb si se vor preda. Primul pe lista pare a fi Paramount de a carui vanzare se tot discuta in ultimele saptamani
– Vor creste preturile la abonamente. Constant, o data sau de doua ori pe an, cate 1-2 dolari, pentru ca la preturile actuale si fara sa ai 100 mil abonati business-ul nu e rentabil.
– Vor incepe „razboiul” pe contentul sportiv, singurul care mai creste audienta pe tv in acest moment si tot singurul pentru ca utilizatorul pare dispus sa scoata bani extra din buzunar.

Habar nu am ce vor face Apple si Amazon dar astept provincia.