Manager nou peste online-ul Protv-ului

Alina Cazacu, ex Telekom, a preluat de la inceputul anului coordonarea online-ului/digitalului/ de la Protv. Alina a condus, in Telekom, toate proiectele de online ale operatorului de telefonie/cablu: Clickshop.ro, Dolce-Sport.ro, Germanos.ro etc.

Si tot despre Protv, dintr-un interviu cu Aleksandras Cesnavicius, director general televiziunile Pro TV, publicat in Adevarul:

Cum vedeţi Pro TV peste cinci ani de zile?

Pentru Pro TV direcţia este clară. Strategia nu se schimbă, trebuie să fim în continuare lider de piaţă. Două lucruri trebuie să facem în următorii cinci ani: primul, trebuie să ne dezvoltăm portofoliul cu canale secundare, să fim percepuţi ca şi grup, nu ca un canal individual, iar al doilea să devenim din ce în ce mai moderni prin ceea ce facem pe ecran şi dincolo de el. Încercăm să impunem un trend de modernizare pe viitor.

Tweeturile finalului de an

La multi ani! Sa aveti un an cat mai bun!

SVOD = 1 milion de abonati in 2021?

Uber = un business de $20 miliarde pe an

Cifre, pe surse, la 9 luni, 2016:

Venituri: 14.2 miliarde USD
Ce ramane in companie dupa plata soferilor: 3.8 miliarde USD
Pierdere: 2.2 miliarde USD

De aici.

De unde ne informam

Raspunsuri care au trecut neobservate, lumea s-a concentrat pe rezultatele partidelor:

De unde v-aţi informat despre candidaţii la parlamentare?

Televiziune: Da – 87% Nu – 13%

Ziare: Da – 17% Nu – 83%

Prieteni/cunoştinţe: Da – 17% Nu – 83%

Reţele de socializare: Da – 15% Nu – 85%

Site-uri de ştiri: Da – 15% Nu – 85%

Familie: Da – 10% Nu – 90%

Radio: Da – 18% Nu – 82%

Partid: Da – 3% Nu – 97%

Pliante/broşuri/afişe: Da – 2% Nu – 98%

Altă sursă: Da – 4% Nu – 96%

sursa: sondaj IRES

Amazon depaseste Flipkart in India

Dupa ce a pierdut China, Bezos e hotarat sa nu piarda piata din India si investeste masiv, iar zilele trecute a venit confirmarea ca Amazon este liderul pietei din India, depasind Flipkart.

Ca side info, Flipkart e detinuta de Naspers si Tiger, Naspers actionar in eMag, Tiger, inca actionar la Neogen/BestJobs, fost actionar eJobs. Al treilea player din piata, Snapdeal, a primit investitie de la AliBaba.

In timp ce Amazon pompeaza bani in India, investitorii din Flipkart par ca au redus motoarele:

Flipkart Marketplace, a Singapore-based subsidiary and investment holding company which owns 99.74% stake in Flipkart Internet, received equity infusion of Rs 1,629 crore in fiscal 2016, significantly down from Rs 5,456 crore in the preceding year.

In comparison, Amazon Seller Services received capital infusion of Rs 7,463 crore in fiscal 2016, up from Rs 1,888 crore in the previous year.

The rivalry will only intensify — Amazon has committed $5 billion to the Indian market, and is outspending Flipkart by 3-4 times by investing aggressively in areas like video and grocery delivery. An Amazon India spokesperson said it is now the largest as well as fastest growing online marketplace.

De aici.

Tweeturile diminetii

Amazon vs Wal-Mart

Cresterea anuala Wal-Mart:

2003 12%
2004 10%
2005 10%
2007 8%
2015 4%

Cresterea Amazon:

Q3 2014 21%
Q3 2015 26%
Q3 2016 28%

De aici

Ironia diminetii

Another prominent investor was Riley Bechtel, chairman of closely held construction giant Bechtel Group, other people said. Theranos announced in 2014 that Mr. Bechtel had become a director of the company.

Sau povestea unui start up in care s-au investit/pierdut 725 milioane USD: Theranos.

Studiu de caz: SaaS vs cod sursa, Guvern vs privat

Faptele:

1. Declaratia ministrului:

Ministrul Muncii. Dragoș Pîslaru, spunea, în urmă cu două săptămâni că Teamnet, compania fondată de Sebastian Ghiță, deține REVISAL (Registrul General de Evidență a Salariaților) „în mod fraudulos” refuzând să predea codul sursă și dreptul de proprietate intelectuală. Din acest motiv, declara Pîslaru, autoritățile nu au putut dezvolta registrul salariilor din sistemul public, care va sta la baza legii salarizarii unitare.
Ei bine, când ne-am apucat să facem acest lucru am descoperit că firma IT care gestiona acest sistem, care se numește Teamnet, are o situație în modul următor: Ei consideră că au codul sursă și proprietatea intelectuală a acestui sistem. Lor le-a expirat contractul cu Inspecția Muncii și, în acest moment avem o decizie a Curții de Conturi care spune în mod explicit că Teamnet trebuie să cedeze toată proprietatea intelectuală, tot sistemul, pentru că îl are în mod fraudulos“.

De aici

2. Raspunsul companiei:

“Teamnet este producătorul și proprietarul sistemelor informatice REGES (Registrul General de Evidență al Salariaților) și Revisal. Serviciile contractate de Inspecția Muncii (IM) prin licitație deschisă de la Teamnet au fost de închiriere a sistemelor, criteriul a fost prețul cel mai scăzut și oferta a fost facută pentru folosirea și nu pentru vânzarea sistemelor, prin urmare, drepturile de proprietate asupra acestor bunuri ale companiei nu au fost transferate către IM. Contractele de prestări servicii au fost încheiate și îndeplinite respectând standardele legale în vigoare.

Închirierea sistemelor complexe sau utilizarea de produse „software as a service” este cea mai modernă paradigmă în domeniul IT la nivel mondial. „Cloud computing” este o variantă de „software as a service” și sunt deja de notorietate beneficiile acestei abordări din perspectiva eficienței costurilor. Peste tot în lume, în special în statele avansate, guvernele adoptă sisteme „software as a service”, deoarece permit un control mult mai bun al costurilor și transferă toate riscurile de operare către furnizorul de soluție, așa cum a făcut și IM în cazul REGES/ REVISAL.”

De aici

3. Declaratia coordonatorului GovITHub:

Câte coduri sursă mai au de recuperat instituțiile de stat de la diferite firme care s-au ocupat de sistemele IT?

Foarte multe coduri sursă mai trebuie recuperate, nu vreau să evităm să spunem ceea ce știm cu toții. În trecut, lucrurile s-au făcut într-un mod de multe ori fraudulos și ilegal. Pe de altă parte, firmele au profitat de lipsa de înțelegere tehnică, de cunoștințe tehnice, a anumitor instituții, pentru că avem o problemă în a atrage capital uman în structura de stat, atâta vreme cât salariile în piață pentru meseriile legate de digitalizare sunt mult mai mari decât ce putem noi oferi. Profitând de lipsa asta de înțelegere, de multe ori firmele și-au adjudecat și contractul de mentenanță, și captura nu doar a codului sursă, ci și a informațiilor, a bazelor de date care aparțin statului. Sunt realități din care va trebui să învățăm cum să facem lucrurile de acum înainte, în procesul de simplificare, de exemplu. Avem și o prevedere că codurile sursă pentru sisteme dezvoltate de la zero, nu sisteme făcute pe platforme deja existente, să aparțină statului, deci am învățat din ce s-a întâmplat. Sunt sigur că autoritățile competente își vor face treaba și, de câte ori observă o astfel de captură, vor interveni.

De aici

Nota: Bolduirile imi apartin.

Ce vad eu:

1. Un ministru acuza o companie privata (si Siveco a fost acuzata pe un alt caz) ca detine un soft in mod fraudulos, pe baza unei decizii a Curtii de Conturi.

2. Firma se apara spunand ca softul a fost vandut in regim SaaS, Software as a Service. Acelasi tip de comunicat l-a dat si Siveco.

3. Coordonatorul proiectului GovItHub preia mai departe mesajul si vorbeste de “lucruri care s-au facut in mod fraudulos si ilegal”.

4. Nici una din parti nu arata articolele din contract pe care-si bazeaza afirmatiile!

5. Nu cred ca exista nici o decizie a vreunui tribunal care sa spuna ca vorbim de ” lucruri frauduloase si ilegale”. Curtea de Conturi nu e tribunal. Pana atunci, fara o trimitere la contract, acuzatiile sunt cel putin deplasate, ca sa nu spun false.

6. Ca “firmele au profitat de lipsa de înțelegere tehnică, de cunoștințe tehnice, a anumitor instituții” este foarte posibil dar asta nu e ilegal, este, probabil, imoral.

7. Media a trecut cu usurinta peste subiect, deoarece fie nu-l intelege, fie nu prezinta interes, iar pe principiul “cine tipa mai tare, are dreptate” oficialii guvernamentali au rostogolit mesajul.

8. Da, “stim cu totii” cum s-au obtinut contractele cu statul, doar ca nu putem functiona pe baza a ceea ce “stim cu totii” si nici nu putem sa acoperim o greseala (pentru ca ilegalitate este cand decide tribunalul) cu o alta greseala.

9. E de salutat ca in acest moment exista o coordonare a felului in care Statul isi gestioneaza investitiile in IT astfel incat institutiile sa inceapa sa comunice intre ele si sa nu mai existe dezvoltari “insulare”.

Pareri?