Suedezii au avut dreptate

Sursa

Pe acelasi subiect:

Infecția anterioară cu COVID crește imunitatea pe termen lung și scade riscul de spitalizare și deces la același nivel cu vaccinarea, arătă “cel mai cuprinzător studiu de până acum” privind impactul imunității naturale asupra bolii. Studiul, realizat de Universitatea din Washington și publicat de revista medicală The Lancet, arată că pentru persoanele care au fost infectate cu COVID-19 cel puțin o dată, imunitatea naturală împotriva spitalizării și a decesului a fost puternică și de lungă durată pentru toate variantele virusului. Studiul a fost finanțat parțial de Fundația Bill & Melinda Gates. (SkyNews)

 

Profiturile din energie pe 2022

1. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a beneficiat de contextul internațional, caracterizat de o explozie a prețurilor în sectorul energetic, și a înregistrat în 2022 un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape 2 ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu profitul net de 2,86 miliarde lei din 2021, cel de anul trecut, de 10,3 miliarde lei, este de 3,6 ori mai ridicat. (Sursa)

2. Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a crescut cu aproape o treime anul trecut (cu peste 1 miliard de lei) față de 2021, depășind pragul de 4 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare furnizate de management acționarului minoritar Fondul Proprietatea (FP). (Sursa)

3. Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. (Sursa)

4. Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, a crescut cu o treime anul trecut, la peste 2,5 miliarde lei, fiind peste estimările inițiale ale societății. Veniturile companiei din 2022 au fost mai mult decât duble comparativ cu cele din 2021, ajungând la 13,67 miliarde lei. (Sursa)

5. Transelectrică, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat pentru 2022 un profit net de 529 milioane lei, față de 450.000 lei, cât a fost în 2021. (Sursa)

6. Transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, și-a dublat profitul la 350 de milioane de lei, în 2022, comparativ cu rezultatul net de 176,8 milioane lei înregistrat în 2021, arată rezultatele preliminare. (Sursa)

Big tech, venituri si profit pe 2022

Amazon: $514 miliarde venituri, in crestere de la $469,8 miliarde cat au avut in 2021.
Pierdere de $2,7 miliarde in 2022, de la un profit de $33,4 miliarde in 2021.

Apple: $394,328 miliarde, in crestere cu 7,79% comparativ cu 2021.
Profit de $99,803 miliarde, mai mare cu 5,41% comparativ cu 2021.

Alphabet/Google: Venituri de $282,83 miliarde în creștere de la $257,63 miliarde.
Profit de $59,97 miliarde, în scădere de la $76,03 miliarde.

Microsoft: Venituri de $198,27 miliarde, in crestere cu 17,96% fata de 2021.
Profit de $72,73 miliarde, in crestere cu 18,72% fata de 2021.

Facebook: Venituri de $116,6 miliarde, in scadere de la $117,9 miliarde cat au fost in 2021.
Profit de $23,2 miliarde, in scadere de la $39,37 miliarde cat a fost in 2021.

Angajam

1. Un brand manager pentru Cinemaraton si Prima Comedy. Se va subordona managerului de canal si va lucra cu directorul de mk din grup.
2. Un senior sales cu background in zona medicala. Nu trebuie sa aiba neaparat experienta in media dar e un avantaj. Va lucra direct cu mine.
Detalii la orlando at orlando punct ro

Era cazul: o cautare pe Google care returneaza doar anunturi platite pe prima pagina

Am gasit azi o cautare pe Google in care prima pagina e plina doar de anunturi platite. Cautarea „Scaune de birou” afiseaza doar rezultate platite, 15, pe prima pagina.

Despre demiterile in masa din marile companii de tehnologie

„Angajeaza cat ai nevoie si accelereaza dezvoltarea”. Barbatul cu par alb si barba vorbea serios. E final de an 2007, eram deja de un an si jumatate in grup, iar discutia, in 3, el, eu si R, era una informala, inainte. dupa sau in timpul bugetarii numarul x pentru 2008. Criza nu se vedea, piata duduia, miscasem lucrurile, avea crestere de trafic pe proprietatile grupului si incepusem sa facem bani din vanzarea de publicitate online. Proprietarul grupului obisnuia sa traseze directia pentru buget. Cerea cresterea estimata a pietei de la research, iar tu, ca manager, aveai obligatia de a construi un buget in care cresterea sa fie dubla vs cresterea pietei. Daca piata crestea cu 50%, conform research-ului, compania trebuia sa-si faca un buget care prevedea o crestere de 100%. Asta la prima strigare. Urma un ping pong intre manageri si proprietar, un fel de negociere : „nu putem creste cu 100%, nu e realist/e imposibil/nu se poate”. „Bine, accept o crestere de 95%.” In final se inchidea la 80 sau 85%. El era fericit ca ne-a fortat sa crestem mai mult decat piata, noi ca am dat in jos o crestere nerealista. Intelegeam logica cererii, nu intelegeam baletul care incepea in septembrie, o data cu prima bugetare si narativele, si se termina la final de decembrie, cand era aprobata versiunea 5-6-7, cum iti era norocul, de buget. In 8 ani de zile, cat am stat acolo, nicio versiune 1 de buget nu a fost aprobata. As spune, cu o siguranta de 99%, ca nici versiunile 2 si 3 nu au avut mai mult noroc.

Venisem cu aproape 70 de oameni dupa mine, iar cererea lui m-a intrigat. Pentru ca nu erau bani de dezvoltare si accelerale. M-au „recrutat”, in primavara/vara lui 2006, pentru a dezvolta online-ul grupului care „suferea”, fiind ramas in urma vs cota de piata si pozitia pe care o aveau publicatiile in print sau ca agentie de stiri. Am construit un business plan care prevedea necesarul de investitii pe 3 ani, l-au aprobat, ne-am apucat de treaba. In primul an am primit bani de capex (servere, ca nu puteam opera fara ele) si ceva opex. Ne-am finantat operarea prin neplata publicitatii vandute catre celelalte firme din grup, spre disperarea managerilor de acolo, care incepusera sa se uite urat la noi.

M-am dus la R sa o intreb daca are bani. R conducea grupul si ii gestiona banii proprietarului. O femeie extraordinara, corecta si umana. „R, ai bani pentru ce vrea el sau suntem ca liberalii, prin noi insine? Nu angajez pe nimeni daca nu sunt bani, sa ma trezesc ca nu avem cu ce sa platim salariile”. R stia cum sa-ti transmita mesajele astfel incat sa nu-l puna pe proprietar intr-o pozitie aiurea. Asa ca nu am angajat pe nimeni. Asta nu m-a impiedicat, aproape 8 ani mai tarziu, sa dau drumul unui proiect cu zeci de oameni, bazandu-ma pe niste promisiuni ale unor investitori ca „banii vor veni”.

Luna aceasta marile companii de tehnologie au anuntat concedieri in masa, de mii de persoane:

Amazon – 18.000 de angajati concediati.

Microsoft – 10.000 de angajati concediati.

Meta/Facebook – 11.000 de angakati concediati.

Alphabet/Google – 12.000 de angajati concediati.

Intre septembrie 2019, inainte de pandemie, si septembrie 2022, cand s-a cam terminat cu pandemia, fiecare din aceste companii au angajat ca „disperatii”. Amazon si-a dublat numarul de angajati, cam pe acolo fiind si Meta/Facebook, cu o crestere de 94%, in timp ce la Alphabet/Google, cu 57%, si Microsoft, cu 53%, cresterile au fost mai temperate. Singura companie mare tech care nu a angajat masiv in aceasta perioada a fost Apple, unde cresterea a fost de doar aproximativ 20%. Iar Apple sunt si singurii care nu au anuntat concedieri pana acum. In conditiile in care 40% din cei 164.000 de angajati lucreaza in cele 500 de magazine Apple.

Cand au avut dreptate managerii acestor companii? Cand au angajat zeci de mii de oameni intr-o perioada atat de scurta sau acum, cand sunt fortati sa dea afara cu zecile de mii? Ca manager al unei companii cu pana 1000 de angajati esti cam obligat sa ai grija de acestia si de familiile lor. Adica porti resposabilitatea, uriasa, de a te asigura ca firma are lichiditati pentru operare, implicit pentru plata salariilor. Lucrurile se schimba cand numarul de angajati este de ordinul zecilor de mii sau a depasit 100.000 si cand compania este listata pe bursa. Pentru ca angajatii devin doar un numar, in timp ce la fiecare trei luni stai cu presiunea raportarii rezultatelor public, catre bursa si actionari. Ceea ce face ca managerii sa „invete” sau sa fie fortati sa invete livrarea de rezultate pe termen scurt si foarte scurt. Si sa renunte la orice strategie pe termen  mediu, lung. Bine, mai putin Zuckerberg care pare blocat in Metaverse, ceea ce s-ar putea sa-i atraga si caderea.

Aceste companii au angajat masiv pentru ca au crezut ca ceea ce s-a intamplat in 2020, cand toata lumea a stat in casa, a lucrat de acasa si a cheltuit banii online, este „noua realitate”, iar cresterile din acel an si din anul care au urmat vor continua pe termen lung. Daca nu angajau erau luate la rost de actionari sau analisti. S-a dovenit ca nu e o schimbare de paradigma, ca lumea nu vrea sa stea in casa, vrea sa iasa, sa mearga in magazine, sa calatoreasca, sa petreaca timpul cu prietenii sau familia si nu in fata unui calculator de dimineata pana seara. Aceste companii si managerii lor au pariat pe o crestere sustinuta, de doua cifre/an, si pe „mutarea” in online a activitatilor care se desfasurau offline pana in pandemie. Au calculat gresit, au estimat gresit, iar acum platesc angajatii lor. Aveau alternativa? Apple arata ca da. Piata poate spune ca nu. Analistii nu se pronunta, ca de obicei.

Aceste aceste companii sunt intr-o goana nebuna dupa cota de piata si „ocupare de teritorii” similara cu goana dupa aur (Gold Rush) din secolul 19. Evident ca ambele „miscari” sunt dictate de lacomie. Lacomia de a avea mai mult, si mai mult, mult mai mult. Fortate de piata, concurenta si actionari. Iar managerii trebuie sa faca balet pentru a incerca sa-i multumeasca pe toti si sa-si pastreze pozitiile platitel cu milioane de dolari anual. Toate au zeci de miliarde de $ in conturi, toate genereaza zeci de miliarde in venituri/an. Si mai grav este ca unele din aceste companii au folosit resursele financiare pentru a-si cumpara propriile actiuni. Google a platit $57 de miliarde doar anul trecut in stock buybacks doar anul trecut. Acelasi Google economiseste anual $2,5 miliarde din concedierea celor 12.000 de angajati. Teoretic, daca nu-si rascumparau actiunile aveau bani pentru a-i plati 23 de ani pe acesti 12.000 de angajati dati afara. Practic cresterea veniturilor s-a redus, poate vine recesiunea, poate va urma o scadere, poate ca apar noi concurenti, poate, poate, poate.

So, cand au avut dreptate managerii?

Noua despre demiterea echipei din departamentul Sport al Protv-ului

Disclaimer: Sunt implicat in canalele Prima TV si Prima Sport, niste mini/mici competitori pentru ProTV (mai ales) si ProArena (mai putin). Desi incerc sa fiu obiectiv puteti citi ce am scris mai jos avand in vedere pozitia mea.

Putin context:

1. In noiembrie 2021, ProTV anunta recrutarea lui Vlad Enachescu pentru a conduce departamentul Sport al canalelor Pro. Vlad venea cu experienta TVR, Telesport, Telekom Sport, fiind recrutat de o echipa de head-hunteri pentru aceasta pozitie, pentru care managementul Protv a tot cautat solutii dupa despartirea de Felix Draghici.

2. La momentul anuntului, departamentul era condus de Ionut Coanda, unul dintre veteranii postului si ai departamentului Sport. Acestuia i-a fost oferita o alta pozitie in cadrul grupului insa a ales sa-si inainteze demisia.

3. Intr-o forma de solidaritate cu Ionut Coanda si respingandu-l pe Vlad Enachescu, mai multi angajati din departamentul Sport „au protestat” la HR si la managementul grupului, cerand renuntarea la Enachescu si revenirea lui Coanda in fruntea departamentului. Protestul lor a avut „succes”, Enachescu detinand, oficial, pozitia de manager Sport @ ProTV pentru o singura zi. La momentul respectiv postul a invocat „viziuni diferite” ca motiv de despartire. In realitate, Vlad a fost respins de „greii” redactiei in frunte cu Ioana Cosma si Mihai Mironica.

Pauza.

4. Nici unui manager nu-i place sa-i fie contestate deciziile si cu atat mai mult nu-i place sa-i fie contestate public, de fata cu toata lumea. Ceea ce s-a intamplat in noiembrie/decembrie 2021 a fost o lovitura urata pentru managementul ProTV, atat la nivel de CEO cat si la nivel de manager HR. Dar, ceea ce deosebeste un manager normal de unul bun, printre altele, este asumarea gresilor si corectarea lor. La momentul respectiv, confruntati cu o revolta interna, managerii ProTV au inghitit broasca si l-au „sacrificat” pe Vlad Enachescu, el fiind cel care a iesit cel mai „sifonat” din toata aceasta poveste. Si, cumva, fiind si cel mai putin vinovat de situatia creata. Implicit, compania a avut de suportat niste costuri cu aceasta plecare, platite lui Vlad, pe langa costurile de recrutare platite head-hunterilor.

Am incheiat pauza.

5. Vineri a aparut stirea ca toata echipa care realiza emisiunea Ora de Sport de pe canalul ProArena (ex Sport.ro) a fost destituita de catre ProTV. In total sapte persoane, inclusiv Ioana Cosma, Mihai Mironica si producatorul Leo Badea, printre cei mai vechi angajati ai departamentului si ai ProTV-ului. In semn de solidaritate cu cei 7, seful departamentului, Ionut Coanda, si-a prezentat demisia.

6. Acum, e imposibil sa nu faci legatura intre „revolta” impotriva lui Enachescu si demiterea celor 7. Vazuta asa, din afara, pare o razbunare a departamentului HR/managementului pentru „razvratirea” de la finalul anului 2021. Sigur, decizia e insotita de motive corporatiste care tin de KPI, ROI si EBITDA. Ceea ce e foarte posibil dar ramane si aceasta dara de „payback” lasata in urma care nu poate fi ignorata.

Intrebari:

7. Cand a avut dreptate managementul Pro, in decembrie 2021 cand au decis sa renunte la Enachescu si sa pastreze o liniste aparenta sau temporara sau ambele in redactie sau acum, cand au decis sa renunte la „greii” redactiei?

8. Cum va fi privita aceasta decizie de angajatii ProTV, mai ales de cei care sunt acolo de la inceputuri? Ca unul care a incercat sa recruteze din ProTV, din zona stirilor, pot spune ca oamenilor de acolo le curge Pro prin vene si refuza orice discutie, multumind frumos pentru interes. Si nu e ca nu le-a placut fata mea, ceea ce e posibil, nu le-a placut nici cand au fost abordati de fostii lor manageri. Sper sa nu ma insel, dar singura plecare notabila din ultimii ani a fost a lui Vitalie Cojocari la Euronews. Se va clatina ceva in aceasta structura monolit a mass mediei din .ro, ma refer la redactia de stiri, care performeaza exceptional de atatia ani la rand, felicitari Gabrielei Popescu, si unde sunt cei mai multi „veterani” pe m2 din grup sau demiterea celor sapte va trece fara urmari? A analizat HR-ul cu atentie impactul unei asemenea miscari? Habar nu am, dar sunt intrebari pentru situatii care sigur au fost analizate intern inainte de luare deciziei.

9. Cine va conduce departamentul Sport din Pro, care, dupa renuntarea/plecarea lui Felix Draghici, se tot cauta, vorba lui Cornel Dinu?

Cinci despre crypto

Disclaimer: Nu am cumparat si nu am tranzactionat vreodata crypto si nici nu o voi face.

1. Cresterea recenta a cotatiei Bitcoinului a fost influentata de doua tranzactii „fictive/artificiale” realizate de cei care detin o mare cantitate din aceasta cryptomoneda. Detalii aici.

2. Pe acelasi subiect, al tranzactiilor fictive cu Bitcoin, Forbes scria, in august anul trecut, ca 51% dintre tranzactiile cu cea mai cunoscuta cryptomoneda sunt „fake” (Link)

3. Peter Thiel, ex PayPal, primul investitor major al Facebook-ului, prieten cu Elon Musk si sustinator al fostului presedinte Donald Trump, si-a vandut, in martie anul trecut, inainte de caderea pietei, toata cantitatea de crypto detinuta prin fondul sau de investitii, Founders Fund. Profitul generat? Aproximativ $1,8 miliarde. Thiel a inceput sa cumpere bitcoin in 2014, iar ponderea in portofoliul de crypto al fondului sau era de 2/3.  Interesant este ca in aprilie 2022, la o luna dupa ce a vandut tot si cand Bitcoinul era cotat la $44.000, Thiel era foarte optimistic in legatura cu viitorul crypto, declarand, la o conferinta din Miami, ca „we’re at the end of the fiat money regime” and suggested its price — which was then trading at about $44,000 — could increase by a factor of 100.” (detalii aici)

4. Saptamana trecuta, la Davos, Jamie Dimon, CEO-ul celei mai mari banci americane, JPMorgan, a declarat “Bitcoin itself is a hyped-up fraud, it’s a pet rock,” said Dimon, adding that it’s different from blockchain technology. “Blockchain is a technology ledger system that we use to move information… we use it to move money. So that is a ledger that we think will be deployable.” Dimon also added that he wasn’t surprised by the collapse of crypto exchange FTX into bankruptcy in November. “I called it a decentralized ponzi scheme. The hype around this thing has been extraordinary”. “Crypto itself doesn’t do anything.” (de aici)

5. Cel putin o banca americana, Signature Bank, parteneri Binance pe tranzactiile in sistemul SWIFT, a anuntat ca nu va mai opera schimburile din monede tradiționale în monede digitale, si invers, cu o valoare mai mică de $100,000 începând cu 1 februarie. Binance și-a notificat deja clienții și spune că încearcă să găsească o soluție alternativă. Daca Binance nu gaseste o alternativa inseamna ca cei care au mai putin de $100.000 in crypto vor ramane „hodleri” pana la noi schimbari de reguli. (Asia Markets)

Primii Castiga

Aseara am lansat, la Prima TV, primul joc interactiv tv – digital din Romania: Primii Castiga. Este un joc trivia cu 10 intrebari la care oricine poate participa si castiga 10.000 lei pe editie!

In fiecare seara, de luni pana joi, de la 19:15, vezi intrebarile concursului la Prima TV, unde Diana si Cove vor fi gazdele concursului, si raspunzi in aplicatia ‘Primii Castiga” disponibila in Google Play si App Store.

Cum puteti participa/juca:

1. Instalati aplicatia “Primii Castiga” pe telefon, (AndroidApp Store).

2. Te inregistrezi in aplicatie.

3. In fiecare seara de luni pana joi, la 19:15, deschizi televizorul pe Prima TV.

4. Te uiti la Diana si Cove care vor incepe sa citeasca intrebarile.

5. Dupa fiecare intrebare, in aplicatie vei gasi patru variante de raspuns. Alegi raspunsul corect.

6. La finalul celor zece intrebari, daca ai raspuns corect la toate, ai castigat. In cazul in care sunt pana in 5 castigatori, premiul se imparte intre ei.  Daca sunt mai mult de 5 castigatori atunci vor castiga primii 5 care raspund corect la ultima intrebare. Daca nu ai castigat poti incerca la urmatoarele editii. Aseara au fost 5 castigatori, iar premiul de 10.000 lei s-a impartit egal intre ei.

Jocul e fun, o sa va placa, macar la nivel de experienta. Spor!

Despre tineri si cum cred ca pot fi intelesi/abordati

Probabil ca toti ne-am „lovit” intr-o forma sau alta de tinara generatie, fie ca vorbim de copiii nostri, cei ai prietenilor sau rudelor, sau de colegi pe care am incercat sa-i integram in colectivitatile noastre. Generatia nascuta dupa 2000 este, probabil, generatia cea mai favorizata din ultimii 200+ ani. Este generatia „quality of life”, generatia care isi traieste viata asa cum vrea, la „adapostul” eforturilor facute de bunicii si parintii lor. Ce am scris e parerea mea, nu am pretentia ca e „reteta succesului” in relatia cu tinerii.

Un scurt istoric:

  • Bunicii si strabunicii nostri au facut parte din cele mai sacrificate generatii de dupa 1800. Fie ca e vorba de cei care au pus umarul la industralizare sau cei care au luptat intr-unul din cele doua razboaie mondiale, aceste generatii au muncit ca nicio alta generatie. Cam 300 de zile pe an, 10-12 ore pe zi. De la inceputurile omenirii, de cand omul era culegator-vanator, nicio alta generatie nu a muncit cat generatiile care au trait in secolul 19 si in prima jumatate din secolul 20.
  • Bunicii si strabunicii nostri au fost fortati sa munceasca zi de zi, sa indure injuraturile sefilor, uneori abuzurile fizice, fara sa poata protesta. Indiferent cat de abuzati au fost, a doua zi se prezentau din nou la locul de munca, pentru ca veniturile castigate le asigurau supravietuirea. Au fost generatii care au muncit pentru a supravietui. De aici numarul mare de ore lucrate, angajatorii speculand la maxim nevoile lor primare. Fara educatie, si-au trait viata incercand sa stranga suficienti de multi bani pentru a-si trimite copiii la scoala.
  • Copiii lor, parintii nostri, sunt o generatie care a incercat sa-si asigure un anumit confort al vietii. Au continuat sa munceasca mult dar au inceput sa castige mai bine, suficient pentru a avea o viata mai buna, suficient pentru a-si putea permite ca toti copiii lor sa aiba o educatie.
  • Generatia noastra, 40+ ani, pana spre 55 ani, este generatia care s-a dezvoltat o data cu internetul. Am muncit aproape la fel de mult ca parintii nostri, am incercat sa ne asiguram un confort al vietii, ne-am educat in ale computerului, am descoperit lumea prin intermediul internetului, am avut acces la informatii rapid, online, incepand din anii 2000. Si noi, mai mult, si parintii nostri, mai putin, am beneficiat de confortul generat de sacrificiile facute de bunicii si strabunicii nostri.
  • Generatia noastra a beneficiat din plin de „epoca” informationala si democratizarea accesului la informatie adusa de internet. Schimbarea de paradigma a survenit o data cu aparitia si dezvoltarea YouTube si a cursurilor online. Odata cu digitalizarea.

Acum, sa revenim la tinerii nostri. Generatia de dupa 2000 este complet diferita de generatiile precedente. Din doua motive:

  1. Au crescut la „adapostul” grijei exagerate manifestate de parintii lor. Sunt crescuti in „cocoon”, izolati de toate problemele vietii.
  2. Au beneficiat de dezvoltatea internetului si sunt generatia digitala 100%. S-au nascut cu internetul si traiesc cu smartphone-ul.

Din acest motiv acesti tineri cauta calitatea vietii, nu confortul, asa cum am facut-o noi, ci frumusetea si bucuria de a trai bine. Nu au nicio presiune, nici cea a supravietuirii, asa cum au avut-o bunicii si strabunicii lor, si nici cea a confortului vietii, asa cum am avut-o noi, parintii lor. Confortul il au by default, asigurat de parinti. Cauta un loc de munca prietenos, cauta un job bun, cauta sa fie implicati, cauta sa fie remarcati, sa-si stie evolutia in firma, evolutia in societate, sa stie cum sunt recompensati, sa fie implicati in proiecte majore (schimbarile climatice) etc. Nu reactioneaza la amenintari sau penalizari pentru ca-si „iau jucariile” si se muta la alt job, avand asigurat confortul financiar de catre parinti. Nu-i poti pedepsi pentru ca nu functioneaza. Deloc. Sunt intr-o continua cautare si TESTARE. Ei nu vor sa fie astronauti, medici, avocati, presedinti etc, asa cum „visau” generatiile anterioare. Modelul scoala – loc de munca – cariera – pensie nu functioneaza pentru aceasta generatie. Ei testeaza. La fel ca intr-un joc video. Azi sunt un personaj, maine altul, poimaine altul. Si asta pentru ca accesul la ORICE vor le este extrem de facil. Vor sa devina programatori, poftim, e plin YouTube-ul si internetul de cursuri. Vor sa gateasca bine. Idem. Uite retete de restaurante Michelin. Vor sa invete cum e propulsata o racheta in spatiu. Pac, au acces prin doua click-uri si investind cateva ore la materiale video care le explica acest lucru. Digitalizarea le permite accesul instant la tot ce vor si tot ce cauta. Testeaza restaurante, haine, stiluri de viata, locuri. Pleaca in city break-uri aproape in fiecare weekend. Nu exista nimic mai important decat timpul lor. Ar renunta fara emotii la job daca stilul lor de viata ar fi afectat, daca nu ar mai putea iesi cu prietenii, daca nu si-ar mai putea urma placerile. Sunt pretentiosi cu ei si cu cei din jurul lor. Vor mai mult si cauta sa ofere putin. Sunt complet, dar complet diferiti de cum am fost si suntem noi. Si, cel mai important, noi trebuie sa ne adaptam la stilul lor pentru ei nu se vor adapta la stilul nostru. Daca facem asta, daca le asiguram confortul dorit/cerut, ar trebui ca lucrurile sa functioneze.

Din momentul in care isi gasesc motivatia ar trebui sa fie imbatabili. Problema lor e ca o tot cauta si-o gasesc tarziu.