Mircea Geoană vorbeste de o Romanie „care conduce, nu este condusa”
29 octombrie '22Mircea Geoana a furat startul campaniei prezidentiale, saptamana aceasta, cu un discurs de candidat, la conferinta ASE-ului despre „Viitorul Europei”. Discursul fostului presedinte de o noapte al Romaniei, actual secretar general adjunct NATO, contine cateva remarci care merita evidentiate. Si o sa incep cu ultima. Geoana spune, la finalul discursului, ca Romania trebuie sa inceteze sa mai fie condusa si sa inceapa sa conduca.
Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”. Poate ca a venit clipa sa renaștem. Și cum ar spune strămoșii noștri latini: “Non Ducor, Duco” – Nu mă las condus, Conduc!
Este pentru prima oara, pentru mine, cand aud o astfel de sugestie/recomandare/indemn de la un politician de top roman, care nu are atarnata de el eticheta „nationalist”. Mesajul e cu atat mai important cu cat vine de la un roman ce sta nas in nas cu decidentii de top din armata Statelor Unite. Transmite SUA, prin vocea lui Geoana, ca Romania trebuie sa fie mai curajoasa, si sa se alature Poloniei in a contesta duopolul Franta – Germania care conduce azi UE? Vom vedea.
Trecand peste exagerarile din discurs:
Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas.
si peste remarcile usor rasiste:
Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg sa rămână in Romania, însă cauzele acestei alegeri trebuie sa ne dea de gândit față de orice viitoare politică legată de demografie și atragere sau păstrare de forță de muncă.
Geoana vorbeste despre intarirea rolului statului:
Statul minimal este astăzi o amintire – mai ales dacă avem onestitatea să recunoaștem de câtă nevoie de intervenție guvernamentală, asumare de riscuri și atenuare de șocuri avem în prezent și, probabil, și în viitor.
si este primul politician de top care vorbeste, sau pe care eu il aud, cu toata gura despre scaderea puterii economice a Germaniei si felul in care acest lucru se va reflecta in viitorul Europei:
Germania, cea mai importantă economie a Europei și principalul partener economic, industrial și comercial al României și al regiunii, nu parcurge doar o “Zeitenwende” – trecerea la o nouă eră. În fapt, este o trezire strategică, economică și digitală, anticipând o schimbare din mers a modelului său economic. Vastul ecosistem industrial german, european și internațional va continua să fie prezent în Europa Centrală și de Est, dar într-o formulă profund modificată, generând transformări masive pe orizontala actualului model industrial central și est-european.
punctand, folosind ca exemplu SUA, faptul ca politicul si economicul vor fi mult mai legate in viitorul apropiat, precum si rolul serviciilor de informatii:
Așa cum subliniază și noua Strategie de Securitate Națională a SUA, între politica externă și cea internă exista o legătură biunivocă: Pentru a reuși în exterior, trebuie investit în “inovare și forță industrială și în clădirea rezilienței acasă”. Iar, în atingerea acestor obiective, este necesară “folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională”. Iar o politica industrială și de inovare modernă reprezintă o parte integrantă a unei strategii de securitate naționale.
Vorbind despre Romania de azi si Romania viitorului, Geoana puncteaza ceea ce el numeste „Paradoxul romanesc”:
Din punct de vedere al ciclului economic, Romania parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cat a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa.
si propune 5 obiective strategice pentru tara noastra:
1. Obiectivul Strategic #1: Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică.
Istoria ne oferă o noua șansă. Este deja recunoscut faptul că elitele romanești au știut să profite de marile momente de inflexiune. Istoria modernă a României este ilustrativă în acest sens.2. Obiectivul strategic #2: Regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale.
Transformarea rolului și capacitații Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.3. Obiectivul strategic #3: Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării. La nivel istoric, prea puține națiuni au reușit să facă saltul de la economie în dezvoltare la cel de economie dezvoltata. Este un truism deja că succesul – sau falimentul – unei națiuni depinde de calitatea instituțiilor sale politice și economice, de domnia legii, dar și de existența unei arhitecturi a oportunităților în societate.
4. Obiectivul Strategic #4: Repopularea României. Bătălia centrală a secolului 21 este competiția pentru talent. Și aici suntem cei mai vulnerabili. Ca ciclu economic lung, Romania parcurge cea mai buna perioadă din întreaga noastră istorie. Si, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Nu suntem singurii care ne confruntam cu aceasta problema. Însă nici o alta tara nu se confrunta cu un risc existențial ca Romania.
5. Obiectivul Strategic #5: Reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii. Nimic nu mă doare mai tare decât modul în care ne percepem și cum suntem tratați ca români. Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, cați turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.
Intreg discursul il gasiti aici, cititi-l cand aveti timp.
Pe exemplu dat de SUA, din noua Strategie de Securitate Națională a SUA, un singur exemplu, proaspat, de ieri. Secretarul Energiei din administatia Biden vorbeste despre crearea si sustinerea a 100.000+ locuri de munca pentru americani dupa ce Polonia a ales o companie americana pentru constructia primei centrale nucleare. Americanii au concurat cu o firma franceza si una din Coreea de Sud:
📣BIG NEWS: Poland’s PM Mateusz Morawiecki just announced Poland will select the U.S. government & Westinghouse for the first part of their $40B nuclear project, creating or sustaining 100,000+ jobs for American workers. Thank you for your hard work with @ENERGY, @USAmbPoland! 1/ pic.twitter.com/uuovszCuGy
— Secretary Jennifer Granholm (@SecGranholm) October 28, 2022
Studiu de caz: Parag vs Zuckerberg, ultimul an
28 octombrie '22Elon Musk a inchis tranzactia prin care a cumparat Twitter pentru $44 miliarde. CEO-ul Parag Agrawal a fost concediat impreuna cu directorul financiar si cel juridic.
In anul in care a fost CEO, Parag a reusit sa inchida tranzactia si sa maximizeze profitul pentru actionarii companiei. Twitter azi, realist, valoreaza maxim $20 miliarde. Piata e in scadere, bursa e in scadere, economia e afectata de razboi, criza energiei, cresterea dobanzii de referinta etc. Si totusi Parag, protejandu-si actionarii, dandu-l in judecata pe Musk, refuzand sa accepte o oferta mai mica pentru a inchide tranzactia, a reusit sa scoata tot ce se putea scoate din vanzarea platformei sociale. Parag pleaca acasa, fiind concediat, cu peste $40 milioane meritati.
De partea cealalata, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a reusit sa duca valoarea companiei de la $1000 miliarde, cat era in septembrie anul trecut, la putin peste 260 miliarde, cat e azi. Actiunile Facebook au scazut cu 25% in ultimele zile dupa ce compania si-a anuntat rezultatele pe trimestrul 3, slabe. Zuckerberg a scos, din buzunarul lui, pentru ca e un actionar semnificativ Facebook, si al actionarilor aproape $750 miliarde in putin peste un an, insistand pe strategia de a fi „allinMetaverse”.
Vom vedea daca e cartea castigatoare. Pana atunci, Parag 1 – Zuckerber 0.
Olanda – Romania, faza pe coruptie. Marea coruptie.
21 octombrie '22Doua vorbe despre coruptia din Romania vs cea din Olanda.
– In toate tarile exista coruptie, din Olanda pana in Burundi si din SUA pana in Chile.
– Ceea ce face diferenta intre tarile vestice si Romania este dimensiunea coruptiei si mai ales coruptia „mica”, raspandita, de care te lovesti in viata de zi cu zi, de la un functionar pana la un doctor.
– In Romania aceasta coruptie este in scadere (DNA) dar inca prezenta. E deranjanta, iti da un sentiment neplacut si te face sa pui o eticheta de tara corupta. In tarile vestice aceasta coruptie la nivel de functionari a fost si ea prezenta dar redusa pana spre zero incepand cu anii ’70.
– Coruptie mare exista peste tot, doar ca formele difera, iar „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Fie pentru ca fac lobby, fie pentru ca nu primesc nici un folos material in timpul mandatului de ministru, prim ministru, parlamentar, primar etc. Dar primesc functii bine platite de la companiile pe care le-au „ajutat” cand erau activi in politica.
Sa luam de exemplu cazul doamnei Neelie Kroes, o veterana a politicii olandeze. Doamna Kroes a avut parte de mai multe scandaluri in cariera ei politica de peste 30 de ani.
La finalul anilor ’80, cand era ministrul Transporturilor, Lucrarilor Publice si a Gospodaririi Apelor, doamna Kroes a acordat subventii de la buget catre doua companii care se ocupau cu curatarea petrolierelor din porturile Amsterdam si Rotterdam desi aceste companii aveau la activi incalcari ale legii. Doamna Kroes a continua sa aprobe subventii catre aceste companii chiar si cand a fost informata despre activitatile in afara legii ale companiilor. O comisie parlamentara a validat oficial ca doamna Kroes a „gresit”, la finalul anilor ’90. Fara sa-i afecteze in vreun fel cariera politica.
La mijlocul anilor 1990, doamna Kroes a fost implicata intr-o alta afacere „sulfuroasa”: vanzarea, in barter, pe petrol, a sase fregate olandeze, evaluate la 1,2 miliarde euro, catre Arabia Saudita. Doamna Kroes a fost inlocuita din calitatea de presedinta a grupului care se ocupa de aceasta tranzactie cand s-a dovedit ca si-a folosit functia pentru a-si „ajuta” un prieten personal. Nu a ramas cu mana goala dupa ce a fost inlocuita din functie pentru ca, impreuna cu un investitor iordanian pe care l-a cunoscut cu aceasta ocazie, a infiintat o firma, Mint Holdings cu care voia sa preia o parte din celebra companie americana Enron. Sa retinem aceasta firma, Mint Holdings.
Pentru ca s-a „remarcat” si a avut rezultate exceptionale, doamna Kroes a fost promovata, in 2004, direct in functia de comisar european pentru Concurenta, cand comisia a fost condusa de Manuel Barroso. In calitatea sa de comisar european, doamna Kroes era obligata sa-si completeze declaratia de interese economice. Domnia sa a omis sa declare fix firma Mint Holdings, inregistrata in Bahamas, un „paradis fiscal”, unde a fost director din 2001 pana in 2009. Acest lucru s-a aflat abia in 2016, cand a izbucnit scandalul Panama Papers. E inutil sa mai spun ca este interzis ca un comisar european sa detina alte functii in perioada mandatului.
Din aceasta pozitie de comisar pe Consurenta, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber. Pe care ulterior i-a ajutat din nou, dintr-o noua pozitie, dupa ce a fost numita comisar european pe Digital/Noi Tehnologii. Conform dezvaluirilor din Dosarele Uber, de acum cateva luni, doamna Kroes a facut lobby activ pentru Uber in timp ce era comisar european. In final, in 2016, dupa ce a plecat de la Comisia Europeana, a primit un job in echipa de Public Affair Uber. Din aceasta pozitia a facut lobby pentru Uber, in fata premierului olandez Mark Rutter, desi nu avea voie, incalcand o clauza de 18 luni prevazuta in fisa postului de comisar european.
Cum spuneam, „ai lor” sunt mai destepti decat „ai nostri”. Sau mai experimentati.
Administratia Biden a blocat, cu o singura decizie, industria de semiconductori din China
17 octombrie '22Printr-o simpla decizie, luata pe 7 octombrie, administratia Biden a blocat industria de semiconductori din China. SUA a interzis companiilor americane, cetatenilor americani sau oricarei companii din lume care foloseste componente produse in SUA sau de o companie americana, sa mai lucreze cu firmele chineze care dezvolta semiconductori FARA o sa aiba licenta pe care o acorda guvernul american.
Doua vorbe despre semiconductori sau chip-uri, cum mai sunt numiti:
- Nu exista tehnologie fara semiconductori si nu exista progres tehnologic fara aceste componente. De la pc-uri la rachete, semiconductorii sunt prezenti in aproape toate domeniile importante.
- 65% din piata de semiconductori sunt produsi in Taiwan, in timp ce 90% din semiconductorii avansati sunt produsi tot in aceasta insula (sursa). SUA produce 10%, iar China undeva la 5%. O singura fabrica din Taiwan, TSMC – Taiwan Semiconductor Manufacturing Company – acopera 70% din necesarul Chinei. (sursa)
Decretul presedintelui american pune pe butuci, cu efect aproape imediat, industria producatoare de chip-uri din China, si controleaza, prin acordarea licentei, fluxul de tehnologie care ajunge in China:
- nicio companie care activeaza in domeniul semiconductorilor si care foloseste tehnologie americana nu mai poate vinde tehnologie catre fabricile chineze fara a risca sanctiuni americane
- nicio o companie americana nu mai poate exporta semiconductori avansati, folositi in general in tehnologiile de Inteligenta Artificiala/supercomputere, fara primirea unei licente de la Departamentul Comertului SUA
- nicio companie din lume, care foloseste tehnologie americana, nu mai poate exporta catre China semiconductori avansati fara o licenta de la guvernul Statelor Unite
- nicio persoana care are cetatenie americana nu mai poate activa in vreo fabrica chineza ce produce sau dezvolta tehnologie pentru semiconductori, prin incalcarea interdictiei riscand revocarea cetateniei americane
Iar efectele au fost imediate si vizibile:
- ASML, companie olandeza care detine un monopol global in furnizarea de sisteme de litografie EUV, a restrictionat personalul din SUA sa deserveasca clientii chinezi. (sursa)
- Cel putin 43 de manageri seniori in 16 companii chineze de semiconductori cotate la bursa sunt cetateni americani, potrivit The Wall Street Journal. Multi dintre ei sunt in pozitii de conducere, de la CEO la vicepresedinte sau presedinte. (sursa)
- Sute de chinezi americani aflati in China si care lucreaza in industria semiconductorilor trebuie sa renunte imediat la joburile lor si sa se intoarca in SUA sau sa nu mai lucreze in acest domeniu, in China. Sau sa renunte la cetatenia americana. (sursa)
- YMTC, una din companiile de semiconductori din China, a iesit la recrutare cu un pachet salarial avantajos pentru potentialii angajati, inclusiv cu o reducere de 40% la achizitionarea unei case in Wuhan. Compania cauta absolventi cu specializari in microelectronica, inginerie software, inginerie electronica. (sursa)
- Naura Technology, una din companiile de top chineze, cu sediul la Beijing, le-a cerut inginerilor sai americani sa inceteze imediat lucrul la proiecte de cercetare si dezvoltare. (sursa)
Producatorii de cipuri din Coreea de Sud, Samsung si SK Hynix, au obtinut scutiri de un an din partea SUA, astfel încat sa poata continua sa trimita echipamente catre fabricile lor din China far a obtine o licenta de la guvernul american, in timp ce taiwanezii de la TSMC au obtinut o licenta de un an pentru a continua sa cumpere echipamente americane de fabricare a semiconductorilor pe care sa le trimita la fabrica lor din China. TSMC produce, la fabrica sa din Nanjing, China, semiconductori mai putin avansati. (sursa)
Ce va fi peste un an? E doar un avertisment sau urmeaza blocajul total al Chinei prin interzicerea TSMC sa mai exporte sau sa mai produca semiconductori in China? Vom vedea.
Ganduri despre inchiderea DoR
13 octombrie '22Publicaţia de jurnalism narativ DoR(Decât o Revistă), fondată de Cristian Lupşa se închide, la 13 ani de la apariţia primului număr. O decizie care vine după o perioadă de dificultăţi financiare, anunţate de fondatorul publicaţiei.
Din Pagina de Media.
Inchiderea reviste DoR e o veste trista pentru media din .ro. Motivul e relativ simplu: dintre toate publicatiile de tip revista care se baza pe un model de business bazat pe abonamente, DoR era „cea mai avansata” si parea ca a gasit o reteta care functioneaza. 13 ani sunt 13 ani. Dand timpul inapoi, DoR s-a lansat in 2009, in plina criza financiara, cand presa tiparita din .ro a pierdut cam 80% din publicitate. Si cand marile grupuri media au trebuit sa-si „reaseze” business-ul, sa ajusteze printul si sa incerce sa compenseze pierderea veniturilor din online. Unele au reusit, altele nu.
Pe piata din .ro exista mai multe modele de business pentru publicatiile online/print (printul deja e un accesoriu „nice to have”, ca batista pusa la sacou).
1. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe publicitate – in general branduri puternice sau siteuri cu trafic foarte mare care isi monetizeaza afisarile prin Google.
2. Publicatii care au un model de business bazat preponderent pe donatii de la utilizatori
3. Publicatii care au un model de business bazat pe banii de la partidele politice
4. Publicatii care sunt editate de grupuri media puternice, cu actionariat strain si care au un model de business bazat pe publicitate preponderent
In general, cu cat veniturile sunt mai diversificate, in procente cat de cat echilibrate, cu atat e mai bine. Cand am plecat de la Mediafax Group, in 2014, business-ul era destul de echilibrat, nici una din categoriile de mai jos nedetinand o pondere mai mare de 30% din total venituri:
- venituri din abonamente online
- venituri din abonamente print
- venituri din vanzarea la taraba a publicatiilor
- venituri din evenimente
- venituri din publicitate online
- venituri din publicitate print
Modelul de business de la DoR, publicitate in print + abonamente, era unul inedit, pentru ca nu se baza pe publicitatea online. Cu un varf de redactie de 25 de oameni, inainte de pandemie, DoR s-a ajustat la 10, incercand sa-si rezolve probleme financiare. Nu a reusit, din pacate, iar esecul lor constituie un semnal de alarma pentru „amatorii”, din ce in ce mai putini, care vor sa investeasca in media.
Pentru Influenceri. Cu i mare
6 octombrie '22Am aflat pana la urma parola de la blog asa ca voi relua scrierea aici, constient ca relatia mea cu Zuck, care a depasit faza de iubire platonica, se va incheia, mai devreme sau mai tarziu. Asa ca mai treceti pe aici din cand in cand. Voi scrie despre tehnologie, media, politica si alte chestii mai mult sau mai putin plictisicoase.
Aseara am dat peste bijuteria asta si am intrebat-o pe Diana daca e promo pentru Pringles. Nu e. Dar e un best practice, studiu de caz, ce vreti voi despre cum ar trebui promovat un produs in social media. Am zis.
Brand managerul de la Pringles sau agentia de PR ar trebui sa-i trimita Dianei niste cutii cu Pringles. Cat sa-i incapa in rucsac.
„Batalia” pentru controlul celor trei T (Telefon/Tableta/Televizor) – Partea 1, video
22 aprilie '19In loc de introducere 1:
“It’s a little bit like, is the Albanian army going to take over the world? I don’t think so.” Jeffrey L. Bewkes, CEO Time Warner, despre Netflix in Decembrie 2010.
In loc de introducere 2:
„We view Netflix as a friend, not a foe.” Bob Iger, CEO-ul Disney, August 2015
In loc de introducere 3:
“Our top 10 most-watched shows on Netflix, they’re all Netflix original brands.”, Chief Content Officer, Netflix, Aprilie 2019
Timp de aproape 100 de ani marile studiouri de film de la Hollywood – Universal Pictures, Paramount Pictures, Warner Bros. Pictures, Walt Disney Pictures, Columbia Pictures, 20th Century Fox – au dominat industria filmului, colectand 80+% din veniturile generate anual de o industrie inchisa, bazata pe exclusivitati acordate pe teritorii. Astazi, cu exceptia celor de la Disney, toate celelalte, la care s-ar mai putea adauga MGM, au fost cumparate, ultima tranzactie fiind achizitia celor de la 20th Century Fox, care fusesera cumparati de Murdoch in 1985, de catre Disney. Viacom a cumparat Paramount in 1994, Sony a cumparat Columbia in 1989, Comcast a cumparat NBCUniversal in 2011, iar AT&T a finalizat cumpararea TimeWarner/Warner Bros. anul trecut.
In 1997 a fost infiintat Netflix, ca o companie ce inchiria casete video (VHS-uri) si DVD-uri americanilor. Ca fapt divers, Netflix inca genereaza anual $2 milioane profit din inchirierea de dvd-uri. Pe masura ce viteza conexiunilor de internet s-a dezvoltat, Netflix a devenit o platforma de streaming. Azi Netflix are aproape 150 milioane de abonati care platesc lunar, in medie, $10 pentru a avea acces la filme, seriale, documentare, animatii. La fel ca cinematografele sau televiziunile din intreaga lumea, Netflix a fost un client pentru studiorile de film. Un „distribuitor” care platea anual un fee de cateva zeci de milioane de dolari, apoi de sute de milioane, pentru a oferi content abonatilor sai. Desi au inteles pericolul pe care il poate reprezenta Netflix si au reactionat prin lansarea Hulu in 2009, Hollywood-ul „s-a bucurat” de sumele primite de la Netflix si l-a ironizat/ignorat oferandu-i productiile in schimbul dolarilor primiti anual. Pana cand bursa – Netflix s-a listat in 2002 – a reactionat la cifrele Netflix, iar evaluarea de pe Wall Street e egalat sau a depasit capitalizarea principalilor sai furnizori.
Succesul Netflix a atras atentia celor Amazon care au copiat modelul si si-au lansat o platforma similara gandita insa pentru a sustine programul de fidelizare, Amazon Prime. Ultimii intrati in joc sunt cei de la Apple, care luna trecuta au anuntat Apple TV+.
Dupa aceasta scurta introducere sa vedem cum arata astazi „batalia” pentru cei trei T – telefon, tableta, televizor, faza pe video:
1. Netflix – este in pole position, conducand detasat in fruntea celor aproape 150 milioane de abonati pe care-i are in intreaga lume. Simtind pericolul de a ramane fara content a inceput sa investeasca masiv in propriile productii. Anul trecut Netflix a cheltuit $12 miliarde pe producerea de continut, mult peste ceilalti playeri, iar pentru anul viitor a anuntat un buget de $15 miliarde. Netflix se indatoreaza masiv pentru a produce content, insa piata (pare ca) accepta acest lucru cata vreme compania livreaza cresteri intr-un rimt suficient de ridicat pentru a nu trezi ingrijorare pe Wall Street.
Puncte forte:
– Numar mare de abonati –> venituri recurente asigurate
– Nu mai depinde decat intr-o proportie redusa de contentul altora – vezi top 10 care este alcatuit din productii originale Netflix
– Si-a rezolvat distributia internationala fiind prezent cam in toate tarile, cu exceptie Chinei
– Atrage productiile studiourilor independente si productii locale din tarile unde e prezent
– Produce cel mai mult content/an
– Distributie asigurata fiind disponibile pe toate televizoarele smart si pe iOS/Android
Puncte slabe:
– Desi produce foarte mult content nu monetizeaza acest content in afara platformei asa cum o fac Disney sau WarnerMedia
– Plateste un fee ridicat pentru abonatii vechi iOS
– Pretul abonamentului in crestere – vor fi fortati sa creasca pretul abonamentului pe masura ce cresterea va incetiti
– Contentul se produce pe principiul „sa fie cat mai mult, nu conteaza calitatea”
– Va pierde library-ul de la Disney/Fox, va pierde library-ul de la WarnerMedia – 3 studiouri mari, cu francize ca Star Wars, X-Men, Marvel, Batman, Superman etc
2. Disney – cred ca este cel mai puternic competitor in devenire pentru Netflix. Detine doua studiouri, doua televiziuni mari in SUA, ABC si ESPN, isi va lansa in acest an platforma Disney+ si controleaza 60% din Hulu.
Puncte forte:
– Cea mai mare companie de media din lume
– Library cu sute/mii de titluri, de la Alba ca Zapada pana la Avengers
– Domina clasamentul blockbusterelor din ultimii ani, cu titlurile din seria Marvel si Star Wars
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv –> nu-si permit sa renunte la aceste venituri
– Pretul anuntat pentru abonamentul lunar la Disney+ este la jumatate din costul abonamentului la Netflix
– A preluat studiourile 20th Century Fox
– Seriale originale care vor extinde universul Star Wars sau Thor
– Detine 60% din Hulu – are acces la datele de acolo
Puncte slabe:
– Va dura pana cand va avea acoperirea internationala a celor de la Netflix
– Depinde de veniturile din cinema/dvd/tv ceea ce ce-l va impiedica sa se miste cu aceeasi viteza pe care o are Netflix
– Nu are distributie
– Nu are experienta in digital pe care o are Netflix
– Nu are datele pe care le are Netflix de la abonati (ce vor, ce le place, ce vizioneaza)
3. Apple – Chiar daca inca bajbaie in zona de video, Apple e obligata sa inceapa monetizarea utilizatorilor prin diferite forme de content, lucru inceput cu succes pe muzica.
Puncte forte:
– Distributia – cei 1 miliard de utilizatori de iOS (iPhone si iPad) cu cele mai bune demografice
– Distributia internationala asigurata
– Distributia pentru care nu plateste nici un fee
– Succesul cu care au implementat Apple Music intr-un timp scurt, depasind deja Spotify – echivalentul Netflix pe muzica – in Statele Unite
– Cash-ul din banci (+$200 miliarde)
– In pole position pentru a coagula celelalte doua studiouri mari (Viacom/Paramount si NBCUniversal) precum si studiourile mai mici
– Pot cumpara Netflix – capitalizarea Netflix este la ~ $150-160 miliarde
Puncte slabe:
– Anuntarea Apple TV+ a fost „fortata”, neaducand mai nimic nou si fiind o struto camila, jumatate abonamente la alte posturi tv, jumatate alte productii
– Cresterea pe hardware incepe sa incetineasca
– Desi e o companie de tehnologie daca te uiti si lucrezi in interfata iTunes pe Windows o iei la fuga
– Au bani multi dar nu prea stiu cum sa-i cheltuie
– Nu e clar ce productii originale vor avea
– Au deja la activ un esec cu Apple TV
4. AT&T WarnerMedia – In mod normal, avand HBO si forta grupului AT&T ar fi trebuit sa fie imediat sub Netflix, la concurenta cu Disney. Anuntarea unei alte platforme de streaming, cu focus pe universul personajelor DC, cand ai HBO GO si HBO Now in curte cred ca e o greseala.
Puncte forte:
– Library-ul studiourilor Warner Bros. –> Netflix plateste $100 milioane pe an pentru a avea serialul „Frieds”
– Library-ul HBO
– Platformele de streaming HBO GO si HBO Now
– Isi monetizeaza productiile in toate ferestrele clasice: cinema, dvd, paid tv, free tv
– Distributia in SUA catre abonatii AT&T
Puncte slabe:
– Se vor lansa anul viitor, dupa Disney+ si Apple TV+
– Nu vor avea content original la lansare
– Par a avea inca probleme de scalabilitate, HBO GO blocandu-se la peak-uri (vezi lansarea de saptamana aceasta a primului epidod din Game Of Thrones)
– AT&T sta foarte bine in SUA insa nu exista in restul lumii – va dura pana cand vor avea acoperire internationala
– A iesit din Hulu saptamana trecuta vanzandu-si cele aproape 10% detinute
– Are nevoie de bani pentru ca achizitia TimeWarner – $85 miliarde – i-a lasat foarte indatorati
5. Amazon.com – Incearca, se agita dar lasa impresia ca nu poate face focus pe acest segment. Are potentialul cel mai mare de a creste.
Puncte forte:
– Au o baza de zeci de milioane abonati Prime, marea majoritate in SUA
– Au distributie, atat prin intermediul siteului de ecommerce cat si pe iOS si Android
– Au inceput sa produca content original, cu oarece succes
– Au succes in India cu Prime Video –> India va deveni cea mai mare piata daca China va continua sa ramana inchisa
– Au bani, nu la nivelul Apple insa se pot imprumuta usor
– Domina piata de carte electronica
– Au date cel putin la fel de complexe, despre abonatii Prime, la nivelul pe care il are Netflix
Puncte slabe:
– Focusul lor este pe ecommerce unde inca pot creste foarte mult
– Prime Video pare doar un carlig pentru cresterea abonatilor Prime
– Library-ul este limitat
– Distributia internationala sufera deoarece par a cumpara drepturi teritoriu cu teritoriu
– Studiourile ii vad ca un nou Netflix
– Nu monetizeaza contentul produs in afara platformei
6. Hulu – l-am trecut mai mult peste cei 25 milioane abonati pe care-i au in Statele Unite. Dupa cumpararea Fox-ului de catre Disney, acestia din urma au devenit majoritari, cu 60%, in Hulu, iar dupa exitul de saptamana trecuta a celor de la AT&T WarnerMedia (aveau aproape 10%) a mai ramas doar un alt actionar in Hulu, cei de la Comcast NBCUniversal. In mod normal Comcast ar trebui sa-i faca exit lui Disney din Hulu din doua motive:
1. Au nevoie de o platforma a lor pentru a putea concura cu ceilalti
2. Disney va lansa Disney+ unde-si va muta contentul + are nevoie de bani dupa zecile de miliarde de dolari cheltuite pentru achizitia Fox
7. Aici ar trebui sa fie Google/YouTube care insa nu au demonstrat pana acum, desi sunt cea mai mare platforma de continut video din lume, ca pot converti userii catre content platit.
8. Aici ar trebui sa fie Microsoft care poate cumpara Netflix :)
9. Aici ar trebui sa fie Facebook care nu exista inca in video.
Cam asta e. Feel free to complete/change/modify :)
In episodul 2 voi incerca o analiza pe cele patru segmente dominante ale piatei de divertisment: film, muzica, jocuri, sport.
Ce inseamna anuntul de ieri al celor de la CME, compania care detine televiziunile Protv?
26 martie '19Central European Media Enterprises (CME), compania-mamă a Pro TV, a anuntat ieri ca incepe un proces de „explorare și evaluare a potențiale alternative pentru a maximiza valoarea acțiunilor”. Compania a listat optiunile pe care le ia in considerare: vânzarea totală sau parțială, o fuziune cu un alt grup media, recapitalizarea companiei sau continuarea aplicării strategiei de creștere conform planului pe termen lung.
Cum se traduce mai exact anuntul de ieri? CME încearcă de aproape doi ani să-și vândă operațiunile de televiziune, inclusiv stațiile Pro. Pana acum nu au reusit sa vanda decat Croatia, vanzarea din Slovenia fiind anulata de Consiliul Concurentei local. Practic dupa ce a tot cautat cumparatori, CME a pus acum un anunt in fata sediului pe care a scris „Suntem de vanzare, acceptam si barter”. Poate, poate trece cineva interesat si intreaba de pret. Care e unul foarte mare, doar pentru operatiunile din .ro cerand $1 miliard.
Acționarul majoritar al CME, după achiziția TimeWarner, este gigantul telecom AT&T care nu are nici un interes in a continua sa opereze televiziuni in Europa Centrala si de Est. CME are televiziuni in 5 piete: Cehia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria.
Cea mai mare schimbare de viziune anuntata de Zuckerberg
7 martie '19Nu este despre voi. Nu este nici macar despre ce crede Mark ca vreti. Sau vrem. Este tot despre Facebook.
I believe the future of communication will increasingly shift to private, encrypted services where people can be confident what they say to each other stays secure and their messages and content won’t stick around forever. This is the future I hope we will help bring about.
de aici.
Viziunea lui Zuckerberg, tradusa, inseamna ca tot ceea ce ati fost incurajati sa faceti in ultimii xx ani, sa comunicati, sa share-uiti cu toata lumea, sa postati cat mai des, nu conteaza ce, sa umpleti News Feed-ul, sa contribuiti cu contentul vostru la cresterea retelei, se schimba. Mark vrea sa nu mai comunicati catre „toata lumea”, Mark vrea sa comunicati doar in grupuri mici, cu prietenii foarte apropiati, unul la unul. Iar el sa va asigure ca cele mai intime ganduri scrise de voi sunt sigure. Sunt securizate. Sunt encriptate.
Insa, in realitate, Mark nu vrea asta. Mark vrea doua lucruri:
1. Sa „fuga” cat mai departe de definitia care spune ca Facebook este o „companie media”. Mark vrea sa dezlipeasca acest timbru, pe care tot el l-a lipit cu ani in urma, si care acum ii creeaza numai probleme. Mark vrea ca Facebook sa devina o companie de comunicatii. De comunicare. Mark vrea, isi doreste, tinde, ca platformele pe care le conduce sa fie vazute ca facilitatori ai comunicarii intre oameni. Mark vrea sa nu mai fie acuzat ca influenteaza alegerile. Mark nu mai vrea stiri. Mark nu mai vrea fake news. Pentru ca lui Mark ii este frica de reglementari. De spargerea Facebook-ului in companii separate. Este cosmarul cu care se trezeste in fiecare noapte, in ultimii doi ani.
2. Sa se asigure ca integrarea tuturor platformelor de comunicare pe care Facebook le detine, Messenger, Instagram si WhatsApp, va fi acceptata si nu va fi blocata. A anuntat integrarea la final de Ianuarie si cred ca pana la finele anului va fi finalizata. O data integrate orice incercare de a reglementa si a sparge Facebook in companii separate, una pentru Instagram, una pentru Facebook, una pentru WhatsApp, va fi mult mai greu de realizat.
PS. In noua viziune propusa de Zuckerberg, News Feed-ul devine irelevant. Cash-ul cow-ul companiei, care i-a generat anul trecut venituri de $55 miliarde, s-ar transforma in muzeu, ar fi istorie.
15 despre despre conflictul comercial dintre Telekom si ProTV
24 februarie '19Scriu zilnic doua posturi pe Cronica.ro, voi incerca sa reiau si activitatea pe blog.
1. Putin istoric: ultima miscare geniala a lui Adrian Sarbu, la conducerea CME, a fost iesirea din must carry a televiziunilor Pro, in 2013. A doua miscare incercata de el, in 2013, cresterea preturilor la publicitate, in Cehia, l-a costat pozitia de CEO.
2. In ultimii ani, Pro-ul a trait bine din veniturile platite de cablisti, anul trecut castigand, din Romania, aproape 47 milioane de dolari.
3. Orice operator de cablu trebuie sa plateasca un tarif per abonat pentru a putea retransmite televiziunile Pro.
4. Tariful cerut de ProTV a fost marit, de la 1 Feb 2018, la 0,914 euro per abonat. Plus TVA.
5. In fiecare an, la 1 Feb, pretul creste automat cu inca 3%.
6. Telekom are un contract cu ProTV care expira saptamana viitoare, pe 28 Feb.
7. Cel mai probabil, ProTV incearca sa impuna Telekom, in noul contract, tariful nou, valabil de la 1 Feb 2018, plus cresterea de 3% care se aplica de la 1 Feb anul acesta.
8. Telekom, probabil, incearca sa mentina tariful vechi, pentru a nu creste pretul abonamentelor. In ultimul an, atat televiziunile Intactului, Antenele, cat si KanalD, au iesit din must carry si au devenit canale ce nu pot fi retransmise decat cu plata unui pret per abonat, pe modelul ProTV. Ceea ce inseamna un cost mai mare de operare pentru Telekom.
9. Cresterea pretului ceruta de Pro vine intr-un moment in care piata telecom “fierbe”, ca urmare a ordonantei guvernului, ce contine “taxa pe lacomie”, care prevede si o taxa de 3% pe cifra de afaceri a operatorilor telecom din piata.
10. Pro-ul nu mai este unde era acum 6 ani, un lider autoritar al pietei tv din Romania. Pe rand, Antena1 si KanalD i-au atacat pozitia de lider, in special in prime time, acolo unde audienta este cea mai mare.
11. Pro-ul incearca sa-si vanda canalele la pachet desi unele din ele nu genereaza audienta.
12. Vineri seara ProTV a pus un mesaj, in timpul emisiunii “Romanii au talent”, care anunta ca de la 1 Martie canalele Pro s-ar putea sa nu mai fie disponibile pe retelele Telekom si NextGen. A fost tripla lovitura sub centura, o data prin presiunea pusa pe un partener comercial, prin intermediul publicului, a doua oara prin folosirea continutului pentru a-si rezolva problemele comerciale, a treia oara prin transmiterea mesajului intr-un program sponsorizat 9 ani de Telekom.
13. Telekom a reactionat, denuntand gestul si anuntand ca Pro-ul vrea mai multi bani, care ar afecta pretul abonamentului la client. Pentru prima oara, in multi ani, am vazut un comunicat de presa, adresat CNA si publicului, care contine termeni extremi de duri ca “suntem socati” sau “ProTV a folosit o tactică brutală de denigrare şi calomniere a grupului Telekom Romania”.
14. ProTV a replicat cu un comunicat in care reia anuntul ca televiziunile sale nu se vor vedea pe retelele Telekom de la 1 Martie, daca nu se semneaza noul contract.
15. Ca o concluzie, daca Pro-ul ar fi inceput cu acel comunicat de la punctul 13, dar pe 28 Feb, in ultima zi de contract, dupa ce era clar ca nu se va semna noua intelegere, totul ar fi fost in regula. Era o informare a pietei si a publicului, justificata. Faptul ca au ales sa-si foloseasca programele pentru a forta negocierile comerciale poate fi clasificat ca “derapaj”, cum a facut-o Pagina de Media, sau chiar santaj, cum au spus-o multi.