Archive for the ‘Politica’ Category

Elon Musk vs. Donald Trump: Un conflict intre orgolii, bani si putere

De la aliati strategici la rivali iritati: cum s-a rupt relatia dintre cel mai influent antreprenor tech si cel mai puternic lider politic al momentului.
Relatia dintre Elon Musk si Donald Trump a fost mult timp una de convenienta. Trump avea nevoie de banii si influenta lui Musk, iar Musk avea nevoie de protectie politica si acces la contracte federale. Insa alianta lor pare sa fi ajuns la capat de drum, pe fondul unor tensiuni personale si divergente strategice legate de OpenAI si finantarile federale.
Să le luăm pe rând:
Puțin context:
Musk și Trump aveau nevoie unul de altul, iar parteneriatul lor pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din SUA a fost unul natural și firesc.
Trump avea nevoie de banii lui Musk, care a devenit unul dintre cei mai mari contributori la campania actualului președinte, cu donații de peste $250 milioane, dar și de platforma X pentru a-și transmite mesajele.
Musk avea nevoie ca Trump să câștige pentru a scăpa de „prigoana” democraților, care l-ar fi vânat și i-ar fi închis robinetul cu fonduri guvernamentale (contractele cu NASA pentru SpaceX și subvențiile pentru mașinile electrice de la Tesla), pentru a revitaliza platforma X și pentru a semna noi contracte cu guvernul federal.
Musk a fost „all în” cu Trump, și-a făcut treaba, a donat și a livrat, implicându-se direct în campanie. Și a primit un loc în dreapta sau în stânga lui Trump, primind pe mână conducerea așa numitului departament DOGE pentru reducerea cheltuielilor federale.
Tot la context ar mai trebui precizat că în jurul președintelui american sunt mai multe „grupări”, fiecare cu interesele sale, care uneori sunt divergente, întrand în conflict cu interesele altor tabere „aliate”.
Avem așa:
– Grupărarea celor care au mers cu Trump până la capăt, fiind alături de el și când a spus că alegerile din 2020 au fost fraudate, și când a fost condamnat penal. Aici ii inclus pe Kash Pattel, care a primit șefia FBI, și pe Matt Gaetz, care a fost nominalizat pentru poziția de procuror general dar s-a retras din cauza unor acuzații de sex cu minore și consum de droguri.
– Gruparea ideologilor MAGA, condusă de Steve Bannon. Fost șef al campaniei electorale din 2016, când Trump a câștigat primul mandat de președinte, Bannon a făcut câteva luni de închisoare pentru sfidarea Congresului, după ce a refuzat să se prezinte în fața comisiei care ancheta evenimentele din 6 ianuarie 2021. Bannon a mai acuzat de spălare de bani și folosirea ilegală a fondurilor din campanie dar a fost grațiat de Trump. Are niște frustrări majore pe Musk, fiind unul dintre cei mai agresivi acuzatori ai acestuia, inclusiv după câștigarea alegerilor, când „lanțul de iubire” dintre Musk și Trump era foarte puternic.
– Gruparea lui Peter Thiel, cel care l-a recomandat pe JD Vance lui Trump. Spre deosebire de Musk, care e un „doer”, Thiel e un strateg, care gândește mișcările în avans, ca un jucător de șah. Are avantajul că a fost și a rămas cu Trump de la început, fiind singurul „mogul” din Silicon Valley care l-a susținut vizibil și vocal, din 2015.
– Gruparea celorlalți moguli din Silicon Valley, Zuckerberg, Bezoș sau Andreessen – Horowitz. Parteneri de oportunitate, au sărit în barca lui Trump cu puțin timp înaintea alegerilor din noiembrie, când au simțit că acesta va fi viitorul președinte. Vor contracte cu guvernul federal și o legislație mai blândă pentru crypto.
– Gruparea republicanilor moderați. Aceștia nu l-au susținut pe Trump dar acum sunt în spatele lui pentru că a devenit președinte.
– Diverse alte grupări care au stat lângă Trump, la Mar-a-Lago, formată de oameni de afaceri din diverse sectoare, simpatizanți ai Partidului Republican.
Toate aceste grupari au avut și au diverse interese directe care implică administrația Trump. Le-am listat pentru a înțelege că „ascensiunea” lui Musk a deranjat câteva din aceste grupări, iar influența lor asupra președintelui, mai mică sau mai mare, a dus la ruperea acestuia de Trump.
Ce a vrut Musk:
1. Să-și numească un om în fruntea NASA pentru a consolida contractele agenției spațiale pentru SpaceX. Aici putem vorbi de o cerere „normală”, câtă vreme SpaceX, mai ales după eșecul Boeing de anul trecut, livrează și este mai bun furnizor de servicii spațiale din SUA. Singurul care poate emite pretenții aici este Bezoș, cu BlueOrigin.
Trump a fost de acord cu cererea lui Musk, iar pe 4 decembrie 2024 anunță numirea lui Jared Isaacman ca viitor șef la NASA:
„I am delighted to nominate Jared Isaacman, an accomplished business leader, philanthropist, pilot, and astronaut, as Administrator of the National Aeronautics and Space Administration (NASA). Jared will drive NASA’s mission of discovery and inspiration, paving the way for groundbreaking achievements in Space science, technology, and exploration.”
Ulterior, pe fondul divergențelor cu Musk, Trump s-a răzgândit și a anunțat că nu-l mai numește pe Isaacman la NASA.
2. Să beneficieze în continuare de subvențiile indirecte oferite de guvernul federal pentru mașinile electrice produse de Tesla.
Modelele Model 3 RWD și Model Y pot beneficia de până la $7.500 credit fiscal federal, în funcție de anul de fabricație și sursa materialelor pentru baterie.
Tesla și-a adaptat lanțul de aprovizionare în mod special pentru a îndeplini cerințele legate de proveniența mineralelor și a componentelor bateriei (fără China sau alte țări “neeligibile”).
Deși Tesla nu primește direct acești bani, subvenția crește competitivitatea produselor sale, reducând efectiv prețul pentru consumator.
Tesla a mai beneficiat de finanțări indirecte pentru dezvoltarea rețelei sale de Superchargere, mai ales prin programe federale sau de stat (ex: Național Electric Vehicle Infrastructure Program).
Proiectul „Big Beautiful Bill” – un proiect legislativ de peste 1.000 de pagini care prevedea reduceri de taxe, creșterea plafonului datoriei și eliminarea unor subvenții pentru vehicule electrice – a fost picătură care a umplut paharul pentru Musk.
El a criticat vehement legea, pe care a numit-o „o abominație dezgustătoare” și a acuzat administrația americană că a aprobat-o „peste noapte, fără ca membrii Congresului să o poată citi”. Apoi a cerut public Congresului să „omoare proiectul de lege”.
Acestea sunt cele două puncte majore care i-au separat pe Trump și Musk. Însă până la „Big Beautiful Bill”, au mai fost momente în care Musk a fost iritat de anumite decizii ale președintelui Trump, care au legătură cu Sam Altman, rivalul său și CEO-ul OpenAI, în timp ce Trump și cei din jurul lui au fost nemulțumiți de haosul generat de Musk la DOGE, unde s-au concediat oameni care apoi au fost rechemați, iar senzația generală a fost ca Musk a urmărit o vânătoarea de vrăjitoare democrate, nu neapărat o eficientizare a cheltuielilor.
Despre Altman și reacțiile lui Musk:
1. Prima divergență dintre Trump și Musk a apărut după anunțarea Stargate Project, un joint-venture între OpenAI, SoftBank, Oracle și MGX, constituit în SUA, cu scopul de a investi până la $500 miliarde în infrastructură AI până în 2029. Inițial, 100 miliarde USD sunt deja alocate pentru prima fază în Texas.
SoftBank deține responsabilitatea financiară, OpenAI este responsabil operațional, Masayoshi Son (SoftBank) este președintele consiliului, iar Oracle, NVIDIA, ARM, Microsoft sunt parteneri tehnologici:
Proiectul este o „platformă strategică” pentru SUA, primind un sprijin explicit de la Casa Albă/Trump. Sam Altman: a descris inițiativa ca un „New Deal digital”, vitală pentru economia americană și securitatea la nivel global.
Iar Musk, probabil socat de anunt, nefiind informat in prealabil, l-a criticat public spunând că nu există finanțare pentru acest proiect. Atunci doar CEO-ul Microsoft i-a răspuns, acesta spunând că Microsoft a pus deoparte partea sa, adică $80 de miliarde.
2. A doua divergență a apărut când același proiect a fost „exportat” în Emiratele Arabe Unite: OpenAI a lansat Stargate UAE, primul centru de date AI la scară reală în afara SUA, situat în Abu Dhabi.
Este parte a programului OpenAI for Countries și se va implementa în cooperare cu G42, Oracle, Nvidia, Cisco, SoftBank și cu sprijin din partea SUA. Infrastructura are avantajul de a deservi o arie de până la 3200 de km, incluzând aproape jumătate din populația globală.
Scopul este dublu: să promoveze AI sigur și accesibil în Emirate și regiune, dar și să consolideze poziția UAE ca hub global în inovație AI.
Musk iar nu a „mirosit” proiectul și s-a înfuriat când a aflat de el, mai ales în contextul în care inițiativa are susținere guvernamentală americană – inclusiv relaxări de restricții la exportul de cipuri AI, dar este și strategic deoarece UAE investește în infrastructură AI în SUA, lucru obținut de Trump în urma vizitei din Golf.
Practic OpenAI marchează astfel două proiecte extrem de importante în AI, într-o perioadă în care Musk a integrat startup-ul sau de AI – Grok – în platforma X și a ieșit în piațe pentru a ridica finanțare.
Proiectul din Emirate marchează și o premieră, prima țară care oferă acces la ChatGPT pentru întreaga populație.
Ce urmează?
Trump, care este cel mai puternic om din lume, în calitatea lui de președinte al Statelor Unite îl poate distruge pe Musk.
Acesta va da probabil înapoi, o primă mișcare fiind deja vizibilă –> a șters mesajul în care-l acuza pe Trump că se regăsește în dosarul Epstein, care conține documente judiciare, probe, mărturii și liste de nume asociate cu rețeaua de trafic sexual și abuzuri de minore pentru care acesta a fost anchetat și condamnat.
Trump e deja președinte, nu mai are nevoie de Musk însă nici nu vrea să și-l facă dușman, iar acesta să-i strice alegerile pentru Congres de anul viitor.
Posibil că o „pace strategică” se va „semna” în perioada următoare însă nu cred că Musk va mai reveni, lângă Trump, la nivelul la care a fost în ultimele luni.
Paradoxal, în condițiile în care Partidul Democrat este în continuare inexistent, deși au trecut 8 luni de la alegeri, Musk poate deveni cel mai mare opozant al administrației Trump.
În loc de concluzie: Conflictul dintre Musk și Trump este un simbol al vremurilor: un amestec de interese economice, strategii politice și lupte de orgolii. Cu o miză uriașă: controlul asupra viitorului AI, a fondurilor federale și a puterii în era digitală.

Vreti sa intelegeti politica?

1. Vreti sa intelegeti politica?
In Medieval Total War, unul dintre cele mai bune jocuri de strategie lansate in anii 2000, exista un rating al influentei. La nivelul maxim, atins atunci cand ai o armata numeroasa, ai ocupat multe teritorii, ai visteria plina, populatia e fericita, generalii iti sunt loiali, primesti un mesaj care iti spune ca nicio cancelarie nu indrazneste sa ti se impotriveasca.
Ieri, primarul Istanbulului si lider al Opozitiei a fost arestat, impreuna cu alte aproximativ 100 de persoane, pentru acuzatii de coruptie. Ekrem Imamoglu urma sa-si anunte candidatura la presedintia Turciei, pentru alegerile din 2028.
M-am uitat in dimineata asta dupa reactiile cancelariilor europene. Zero de la Paris, zero de la Berlin, zero de la Londra. Kaja Kallas, sefa diplomatiei europene a dat un mesaj sec in care cere transparenta, iar cativa eurodeputati socialisti (partidul lui Imamoglu e social democrat) au dat mesaje de sustinere si condamnare a arestarii. Turcii protesteaza pe strazi, iar europenii tac.
In ultimele 6 luni, Recep Erdogan, presedintele Turciei a obtinut:
  • – impunerea la conducerea Siriei a unui aliat, un fost membru al-Qaeda.
  • – securizarea zonei de nord a Siriei.
  • – desfiintarea partidului muncitorilor kurzi, cerut chiar de liderul formatiunii.
  • – arestarea principalului rival politic.

Erdogan este, azi, probabil, cel mai influent lider politic din Europa. Iar europenii nu spun nimic pentru ca Turcia are cea mai mare armata NATO din Europa. Si in contextul in care Trump e “instabil”, europenii si-au dat seama ca Erdogan ar fi o solutie pentru securitatea lor.

Asta e politica.
2. Vreti sa intelegeti politica si afacerile?
X, platforma lui Elon Musk, a ridicat $1 miliard intr-o o runda de investitii care evalueaza platforma la $44 miliarde, adica fix suma platita de Musk pentru achizitia T w i t t e r in 2022.
In septembrie anul trecut, X era evaluata la $10 miliarde. In sapte luni si-a crescut valoarea de 4,4 ori. Printre investitorii din aceasta runda se numara si un fond de investitii care-l are ca partener pe Donald Trump Jr.
Cele sapte banci care au finantat achizitia din 2022 si-au vandut creantele. Din $12,5 miliarde, suma imprumutata atunci de Musk, bancile au mai ramas cu $1 miliard.
Daca alegerile din SUA ar fi fost castigate de Kamala Harris, platforma lui Musk ar fi valorat 1-2 miliarde de dolari si ar fi intrat, cel mai probabil, in faliment sau ar fi fost vanduta.
Asta inseamna politica si afaceri.

Cateva randuri despre Monarhia A.I., textul lui Mihnea Maruta

Dragoș Stanca m-a „provocat” să-mi spun părerea despre textul lui Mihnea Măruță, Monarhia A.I., text care apare în newsletterul pe care Dragoș l-a lansat pe Substack. Îl găsiți aici.

Mihnea e unul dintre oamenii cu care am vrut să lucrez dar nu am apucat, din varii motive, și e în top 5 oameni de content pe care îi respect. Dragoș e și el acolo, în acest top.

Materialul, care este foarte bine scris și documentat, susține că ceea ce se întâmplă acum în SUA este o revoluție a „tech brothers” condusă de Peter Thiel care are scopul de a accelera dezvoltarea următoarei faze a capitalismului, în care o nație este condusă ca o corporație, de un „CEO/Monarh”, și cu toată populația pe lista de „acționari” ai aceastei „structura”. Fără birocrație, fără bariere, cu orașe stat puternice. Linkul către material este în comentarii.

Fără să neg teoria expusă de Mihnea – cred că e încă prea devreme pentru o astfel de implementare, dar o văd aplicată în următorii 100 de ani – o să las mai jos câteva gânduri despre ceea ce cred că se întâmplă acum în State, cu Thiel, Musk, Andreessen și restul.

1. Alegerile din noiembrie au fost pe viață și pe moarte pentru câteva persoane. În primul rând pentru Musk. De aceea pariul lui a fost all în pe Trump. Dacă Trump pierdea, Musk era terminat/falimentat de o guvernare Democrată. Zero contracte pentru SpaceX plus șicane majore pentru Tesla. Reacția lui Musk de după victoria lui Trump am pus-o pe eliberarea de stresul prin care a trecut. Care putea dura una, două, hai patru săptămâni. Și care putea fi înțeleasă. Ceea ce face Musk acum, felul în care acționează/se comportă, arătă că nu știe să gestioneze puterea. Deloc.

2. Cei doi parteneri ai fondului de investii Andreessen Horowitz au pariat, așa cum se face în astfel de situații :), fiecare diferit. Marc Andreessen a pariat pe Trump, Ben Horowitz a pariat pe Kamala Harris. Pariat = donații/mesaje de susținere.

3. Marc Andreessen, menționat de Mihnea în material, a scris, în aprilie 2020, în plină pandemie, un eseu „It’s time to build” în care făcea o pledoarie pentru a se construi mai mult în SUA, menționând că „Prețurile locuințelor cresc vertiginos în locuri precum San Francisco, ceea ce face aproape imposibil ca oamenii obișnuiți să se mute, în viitor, și să lucreze în astfel de orașe”.

4. Familia Andreessens locuiește în orașul Atherton, California, care este cel mai scump cod poștal din Statele Unite, fiind rezervat în primul rând caselor aflate pe suprafete foarte mari (dimensiunea minimă a lotului variază de la 1500 m2 la 4000 m2).

În vara lui 2022, când Departamentul de Planificare al orașului a propus o extinde a orașului cu câteva construcții multifamiliare, de mici dimensiuni, 130+ de unități în total până în 2031, familia Andreessen a protestat vehement împotriva proiectului. Copy paste cu mesajul trimis către California Department of Housing and Community Development:

Subject line: IMMENSELY AGAINST multifamily development!

I am writing this letter to communicate our IMMENSE objection to the creation of multifamily overlay zones in Atherton … Please IMMEDIATELY REMOVE all multifamily overlay zoning projects from the Housing Element which will be submitted to the state in July. They will MASSIVELY decrease our home values, the quality of life of ourselves and our neighbors and IMMENSELY increase the noise pollution and traffic.

Proiectul a fost anulat la presiunea familiei Andreessen și a vecinilor la fel de bogați.

5. Proiectul unui oraș nou, construit de la zero, nu este nou. În 2017, Michael Moritz, miliardarul de la Sequoia, a trimis o notă unui potențial investitor vorbind despre o oportunitate neobișnuită: șansa de a investi în crearea unui nou oraș din California.

Locația se afla într-un colț din zona golfului San Francisco, unde terenul era ieftin. În acest proiect, în care s-au cheltuit $800 milioane, au investit, printre alții, Michael Moritz; Reid Hoffman, cofondator LinkedIn și unul dintre cei mai mari donatori ai partidului Democrat, același Marc Andreessen, partenerul său Chris Dixon, Patrick și John Collison, cei doi frați care au fondat Stripe, Laurene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs și o mare susținătoare și donatoare a Democraților (deține, prin fondul de investiții Emerson Collective, majoritatea in The Atlantic, una din platformele cele mai de stânga din SUA). Toți aceștia au investit în proiect, numit California Forever, cumpărând peste 200 de hectare pentru a-i transforma într-o metropolă plină de viață, care, ar trebuit să genereze mii de locuri de muncă și ar putea fi la fel de accesibilă ca West Village din New York. Proiectul inca nu a fost inceput.

După cum vedeți, în proiectul California Forever, inițiat de un antreprenor născut în Cehia, Jan Sramek, s-au întâlnit miliardari care susțin ambele tabere politice din SUA: Partidul Republican și Partidul Democrat.

6. În material, Mihnea îl menționează pe Balaji Srinivasan, fost partener și el la Andreessen Horowitz. Balaji Srinivasan este cel care i-a introdus pe cei doi parteneri principali în „lumea” crypto. Srinivasan a lansat, în 2013, o companie care își propunea să mineze bitcoin. Startupul lansat de el a eșuat în tentativa de a mina Bitcoin și a pivotat devenind Earn.com, o platformă pentru plăți în criptomonede, care, ulterior, a fost cumpărată de Coinbașe, în aprilie 2018. Srinivasan a devenit primul CTO al Coinbase. Srinivasan este promotorul deregularizării și descentralizării totale a cryptomonedelor. Ceea ce Trump a anunțat că va face.

Concluzii:

Pe scurt, e vorba despre politică, putere și bani. Mulți bani. Si ceva confort personal.

1. Gașca din jurul lui Trump își propune să reducă la tăcere tabăra Democrată, pentru a putea guverna în următorii xx ani. Minim 12. În același timp trebuie să reducă la tăcere și opoziția internă, din partidul Republican. Și pentru aceste două obiective vor face tot ce trebuie făcut, călcând totul în picioare.

2. Tech brothers vor mai mulți bani, dereglementări, descentralizări, libertatea de a investi fără să vină SEC-ul să-i tragă de mâneca invocând reguli.

3. Mihnea are dreptate, Peter Thiel e “capul” răutăților.

4. Cele două motivații se întrepătrund în viziunile despre o nouă formă de capitalism și o nouă structură –> acele orașe stat mentionate in materialul scris de Mihnea, care, în esență, tot despre descentralizare sunt.

 

Mircea Geoană vorbeste de o Romanie „care conduce, nu este condusa”

Mircea Geoana a furat startul campaniei prezidentiale, saptamana aceasta, cu un discurs de candidat, la conferinta ASE-ului despre „Viitorul Europei”. Discursul fostului presedinte de o noapte al Romaniei, actual secretar general adjunct NATO, contine cateva remarci care merita evidentiate. Si o sa incep cu ultima. Geoana spune, la finalul discursului, ca Romania trebuie sa inceteze sa mai fie condusa si sa inceapa sa conduca.

Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”. Poate ca a venit clipa sa renaștem. Și cum ar spune strămoșii noștri latini: “Non Ducor, Duco” – Nu mă las condus, Conduc!

Este pentru prima oara, pentru mine, cand aud o astfel de sugestie/recomandare/indemn de la un politician de top roman, care nu are atarnata de el eticheta „nationalist”. Mesajul e cu atat mai important cu cat vine de la un roman ce sta nas in nas cu decidentii de top din armata Statelor Unite. Transmite SUA, prin vocea lui Geoana, ca Romania trebuie sa fie mai curajoasa, si sa se alature Poloniei in a contesta duopolul Franta – Germania care conduce azi UE? Vom vedea.

Trecand peste exagerarile din discurs:

Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas.

si peste remarcile usor rasiste:

Ne bucurăm că imigranții din Orientul Mijlociu sau Africa nu aleg sa rămână in Romania, însă cauzele acestei alegeri trebuie sa ne dea de gândit față de orice viitoare politică legată de demografie și atragere sau păstrare de forță de muncă.

Geoana vorbeste despre intarirea rolului statului:

Statul minimal este astăzi o amintire – mai ales dacă avem onestitatea să recunoaștem de câtă nevoie de intervenție guvernamentală, asumare de riscuri și atenuare de șocuri avem în prezent și, probabil, și în viitor.

si este primul politician de top care vorbeste, sau pe care eu il aud, cu toata gura despre scaderea puterii economice a Germaniei si felul in care acest lucru se va reflecta in viitorul Europei:

Germania, cea mai importantă economie a Europei și principalul partener economic, industrial și comercial al României și al regiunii, nu parcurge doar o “Zeitenwende” – trecerea la o nouă eră. În fapt, este o trezire strategică, economică și digitală, anticipând o schimbare din mers a modelului său economic. Vastul ecosistem industrial german, european și internațional va continua să fie prezent în Europa Centrală și de Est, dar într-o formulă profund modificată, generând transformări masive pe orizontala actualului model industrial central și est-european.

punctand, folosind ca exemplu SUA, faptul ca politicul si economicul vor fi mult mai legate in viitorul apropiat, precum si rolul serviciilor de informatii:

Așa cum subliniază și noua Strategie de Securitate Națională a SUA, între politica externă și cea internă exista o legătură biunivocă: Pentru a reuși în exterior, trebuie investit în “inovare și forță industrială și în clădirea rezilienței acasă”. Iar, în atingerea acestor obiective, este necesară “folosirea tuturor elementelor de putere națională – diplomație, politică industrială și economică, cooperare internațională, servicii de informații și apărare națională”. Iar o politica industrială și de inovare modernă reprezintă o parte integrantă a unei strategii de securitate naționale.

Vorbind despre Romania de azi si Romania viitorului, Geoana puncteaza ceea ce el numeste „Paradoxul romanesc”:

Din punct de vedere al ciclului economic, Romania parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cat a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa.

si propune 5 obiective strategice pentru tara noastra:

 

1. Obiectivul Strategic #1: Să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică.
Istoria ne oferă o noua șansă. Este deja recunoscut faptul că elitele romanești au știut să profite de marile momente de inflexiune. Istoria modernă a României este ilustrativă în acest sens.

2. Obiectivul strategic #2: Regândirea si transformarea rolului și capacitații Statului de a-și exercita funcțiunile esențiale.
Transformarea rolului și capacitații Statului și a sistemului politic de a administra eficient o economie și o societate modernă reprezintă cea mai mare provocare pentru România.

3. Obiectivul strategic #3: Un nou model economic și un contract social împrospătat, având inovarea ca principal motor al dezvoltării. La nivel istoric, prea puține națiuni au reușit să facă saltul de la economie în dezvoltare la cel de economie dezvoltata. Este un truism deja că succesul – sau falimentul – unei națiuni depinde de calitatea instituțiilor sale politice și economice, de domnia legii, dar și de existența unei arhitecturi a oportunităților în societate.

4. Obiectivul Strategic #4: Repopularea României. Bătălia centrală a secolului 21 este competiția pentru talent. Și aici suntem cei mai vulnerabili. Ca ciclu economic lung, Romania parcurge cea mai buna perioadă din întreaga noastră istorie. Si, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Nu suntem singurii care ne confruntam cu aceasta problema. Însă nici o alta tara nu se confrunta cu un risc existențial ca Romania.

5. Obiectivul Strategic #5: Reclădirea reputației României în ochii propriilor cetățeni și ai lumii. Nimic nu mă doare mai tare decât modul în care ne percepem și cum suntem tratați ca români. Deși pare un factor intangibil, proasta reputație și lipsa de încredere în propria țară au un impact direct în tot ceea ce facem: ce salarii avem acasă și în străinătate, cum suntem tratați în țări străine, câți bani reușim să atragem pentru afacerea noastră sau pentru un start-up romanesc, câți romani și românce aleg să părăsească țara, cați turiști ne vizitează. Daca ar exista o statistică, m-aș încumeta să spun că proasta reputație costă Romania mai mult decât toată risipa și ineficiența la un loc.

Intreg discursul il gasiti aici, cititi-l cand aveti timp.

Pe exemplu dat de SUA, din noua Strategie de Securitate Națională a SUA, un singur exemplu, proaspat, de ieri. Secretarul Energiei din administatia Biden vorbeste despre crearea si sustinerea a 100.000+ locuri de munca pentru americani dupa ce Polonia a ales o companie americana pentru constructia primei centrale nucleare. Americanii au concurat cu o firma franceza si una din Coreea de Sud: