Archive for iunie, 2025

De la aliati strategici la rivali iritati: cum s-a rupt relatia dintre cel mai influent antreprenor tech si cel mai puternic lider politic al momentului.

Relatia dintre Elon Musk si Donald Trump a fost mult timp una de convenienta. Trump avea nevoie de banii si influenta lui Musk, iar Musk avea nevoie de protectie politica si acces la contracte federale. Insa alianta lor pare sa fi ajuns la capat de drum, pe fondul unor tensiuni personale si divergente strategice legate de OpenAI si finantarile federale.

Să le luăm pe rând:

Puțin context:

Musk și Trump aveau nevoie unul de altul, iar parteneriatul lor pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din SUA a fost unul natural și firesc.

Trump avea nevoie de banii lui Musk, care a devenit unul dintre cei mai mari contributori la campania actualului președinte, cu donații de peste $250 milioane, dar și de platforma X pentru a-și transmite mesajele.

Musk avea nevoie ca Trump să câștige pentru a scăpa de „prigoana” democraților, care l-ar fi vânat și i-ar fi închis robinetul cu fonduri guvernamentale (contractele cu NASA pentru SpaceX și subvențiile pentru mașinile electrice de la Tesla), pentru a revitaliza platforma X și pentru a semna noi contracte cu guvernul federal.

Musk a fost „all în” cu Trump, și-a făcut treaba, a donat și a livrat, implicându-se direct în campanie. Și a primit un loc în dreapta sau în stânga lui Trump, primind pe mână conducerea așa numitului departament DOGE pentru reducerea cheltuielilor federale.

Tot la context ar mai trebui precizat că în jurul președintelui american sunt mai multe „grupări”, fiecare cu interesele sale, care uneori sunt divergente, întrand în conflict cu interesele altor tabere „aliate”.

Avem așa:

– Grupărarea celor care au mers cu Trump până la capăt, fiind alături de el și când a spus că alegerile din 2020 au fost fraudate, și când a fost condamnat penal. Aici ii inclus pe Kash Pattel, care a primit șefia FBI, și pe Matt Gaetz, care a fost nominalizat pentru poziția de procuror general dar s-a retras din cauza unor acuzații de sex cu minore și consum de droguri.

– Gruparea ideologilor MAGA, condusă de Steve Bannon. Fost șef al campaniei electorale din 2016, când Trump a câștigat primul mandat de președinte, Bannon a făcut câteva luni de închisoare pentru sfidarea Congresului, după ce a refuzat să se prezinte în fața comisiei care ancheta evenimentele din 6 ianuarie 2021. Bannon a mai acuzat de spălare de bani și folosirea ilegală a fondurilor din campanie dar a fost grațiat de Trump. Are niște frustrări majore pe Musk, fiind unul dintre cei mai agresivi acuzatori ai acestuia, inclusiv după câștigarea alegerilor, când „lanțul de iubire” dintre Musk și Trump era foarte puternic.

– Gruparea lui Peter Thiel, cel care l-a recomandat pe JD Vance lui Trump. Spre deosebire de Musk, care e un „doer”, Thiel e un strateg, care gândește mișcările în avans, ca un jucător de șah. Are avantajul că a fost și a rămas cu Trump de la început, fiind singurul „mogul” din Silicon Valley care l-a susținut vizibil și vocal, din 2015.

– Gruparea celorlalți moguli din Silicon Valley, Zuckerberg, Bezoș sau Andreessen – Horowitz. Parteneri de oportunitate, au sărit în barca lui Trump cu puțin timp înaintea alegerilor din noiembrie, când au simțit că acesta va fi viitorul președinte. Vor contracte cu guvernul federal și o legislație mai blândă pentru crypto.

– Gruparea republicanilor moderați. Aceștia nu l-au susținut pe Trump dar acum sunt în spatele lui pentru că a devenit președinte.

– Diverse alte grupări care au stat lângă Trump, la Mar-a-Lago, formată de oameni de afaceri din diverse sectoare, simpatizanți ai Partidului Republican.

Toate aceste grupari au avut și au diverse interese directe care implică administrația Trump. Le-am listat pentru a înțelege că „ascensiunea” lui Musk a deranjat câteva din aceste grupări, iar influența lor asupra președintelui, mai mică sau mai mare, a dus la ruperea acestuia de Trump.

Ce a vrut Musk:

1. Să-și numească un om în fruntea NASA pentru a consolida contractele agenției spațiale pentru SpaceX. Aici putem vorbi de o cerere „normală”, câtă vreme SpaceX, mai ales după eșecul Boeing de anul trecut, livrează și este mai bun furnizor de servicii spațiale din SUA. Singurul care poate emite pretenții aici este Bezoș, cu BlueOrigin.

Trump a fost de acord cu cererea lui Musk, iar pe 4 decembrie 2024 anunță numirea lui Jared Isaacman ca viitor șef la NASA:

„I am delighted to nominate Jared Isaacman, an accomplished business leader, philanthropist, pilot, and astronaut, as Administrator of the National Aeronautics and Space Administration (NASA). Jared will drive NASA’s mission of discovery and inspiration, paving the way for groundbreaking achievements in Space science, technology, and exploration.”

Ulterior, pe fondul divergențelor cu Musk, Trump s-a răzgândit și a anunțat că nu-l mai numește pe Isaacman la NASA.

2. Să beneficieze în continuare de subvențiile indirecte oferite de guvernul federal pentru mașinile electrice produse de Tesla.

Modelele Model 3 RWD și Model Y pot beneficia de până la $7.500 credit fiscal federal, în funcție de anul de fabricație și sursa materialelor pentru baterie.

Tesla și-a adaptat lanțul de aprovizionare în mod special pentru a îndeplini cerințele legate de proveniența mineralelor și a componentelor bateriei (fără China sau alte țări “neeligibile”).

Deși Tesla nu primește direct acești bani, subvenția crește competitivitatea produselor sale, reducând efectiv prețul pentru consumator.

Tesla a mai beneficiat de finanțări indirecte pentru dezvoltarea rețelei sale de Superchargere, mai ales prin programe federale sau de stat (ex: Național Electric Vehicle Infrastructure Program).

Proiectul „Big Beautiful Bill” – un proiect legislativ de peste 1.000 de pagini care prevedea reduceri de taxe, creșterea plafonului datoriei și eliminarea unor subvenții pentru vehicule electrice – a fost picătură care a umplut paharul pentru Musk.

El a criticat vehement legea, pe care a numit-o „o abominație dezgustătoare” și a acuzat administrația americană că a aprobat-o „peste noapte, fără ca membrii Congresului să o poată citi”. Apoi a cerut public Congresului să „omoare proiectul de lege”.

Acestea sunt cele două puncte majore care i-au separat pe Trump și Musk. Însă până la „Big Beautiful Bill”, au mai fost momente în care Musk a fost iritat de anumite decizii ale președintelui Trump, care au legătură cu Sam Altman, rivalul său și CEO-ul OpenAI, în timp ce Trump și cei din jurul lui au fost nemulțumiți de haosul generat de Musk la DOGE, unde s-au concediat oameni care apoi au fost rechemați, iar senzația generală a fost ca Musk a urmărit o vânătoarea de vrăjitoare democrate, nu neapărat o eficientizare a cheltuielilor.

Despre Altman și reacțiile lui Musk:

1. Prima divergență dintre Trump și Musk a apărut după anunțarea Stargate Project, un joint-venture între OpenAI, SoftBank, Oracle și MGX, constituit în SUA, cu scopul de a investi până la $500 miliarde în infrastructură AI până în 2029. Inițial, 100 miliarde USD sunt deja alocate pentru prima fază în Texas.

SoftBank deține responsabilitatea financiară, OpenAI este responsabil operațional, Masayoshi Son (SoftBank) este președintele consiliului, iar Oracle, NVIDIA, ARM, Microsoft sunt parteneri tehnologici:

Proiectul este o „platformă strategică” pentru SUA, primind un sprijin explicit de la Casa Albă/Trump. Sam Altman: a descris inițiativa ca un „New Deal digital”, vitală pentru economia americană și securitatea la nivel global.

Iar Musk, probabil socat de anunt, nefiind informat in prealabil, l-a criticat public spunând că nu există finanțare pentru acest proiect. Atunci doar CEO-ul Microsoft i-a răspuns, acesta spunând că Microsoft a pus deoparte partea sa, adică $80 de miliarde.

2. A doua divergență a apărut când același proiect a fost „exportat” în Emiratele Arabe Unite: OpenAI a lansat Stargate UAE, primul centru de date AI la scară reală în afara SUA, situat în Abu Dhabi.

Este parte a programului OpenAI for Countries și se va implementa în cooperare cu G42, Oracle, Nvidia, Cisco, SoftBank și cu sprijin din partea SUA. Infrastructura are avantajul de a deservi o arie de până la 3200 de km, incluzând aproape jumătate din populația globală.

Scopul este dublu: să promoveze AI sigur și accesibil în Emirate și regiune, dar și să consolideze poziția UAE ca hub global în inovație AI.

Musk iar nu a „mirosit” proiectul și s-a înfuriat când a aflat de el, mai ales în contextul în care inițiativa are susținere guvernamentală americană – inclusiv relaxări de restricții la exportul de cipuri AI, dar este și strategic deoarece UAE investește în infrastructură AI în SUA, lucru obținut de Trump în urma vizitei din Golf.

Practic OpenAI marchează astfel două proiecte extrem de importante în AI, într-o perioadă în care Musk a integrat startup-ul sau de AI – Grok – în platforma X și a ieșit în piațe pentru a ridica finanțare.

Proiectul din Emirate marchează și o premieră, prima țară care oferă acces la ChatGPT pentru întreaga populație.

Ce urmează?

Trump, care este cel mai puternic om din lume, în calitatea lui de președinte al Statelor Unite îl poate distruge pe Musk.

Acesta va da probabil înapoi, o primă mișcare fiind deja vizibilă –> a șters mesajul în care-l acuza pe Trump că se regăsește în dosarul Epstein, care conține documente judiciare, probe, mărturii și liste de nume asociate cu rețeaua de trafic sexual și abuzuri de minore pentru care acesta a fost anchetat și condamnat.

Trump e deja președinte, nu mai are nevoie de Musk însă nici nu vrea să și-l facă dușman, iar acesta să-i strice alegerile pentru Congres de anul viitor.

Posibil că o „pace strategică” se va „semna” în perioada următoare însă nu cred că Musk va mai reveni, lângă Trump, la nivelul la care a fost în ultimele luni.

Paradoxal, în condițiile în care Partidul Democrat este în continuare inexistent, deși au trecut 8 luni de la alegeri, Musk poate deveni cel mai mare opozant al administrației Trump.

În loc de concluzie: Conflictul dintre Musk și Trump este un simbol al vremurilor: un amestec de interese economice, strategii politice și lupte de orgolii. Cu o miză uriașă: controlul asupra viitorului AI, a fondurilor federale și a puterii în era digitală.