Una despre Net Neutrality

In loc de preambul:

Netflix customers on Comcast are already seeing the benefits of a controversial pact between the streaming service and cable provider. Comcast jumped five spots in Netflix’s ranking of ISP performance for the month of March. It now sits in fifth place, delivering an average streaming speed of 2.5Mbps — up from the pitiful 1.15Mbps average Comcast delivered to Netflix subscribers in January.

De aici

Prin 2001 sau 2002, in plina lupta pentru cucerirea pietei de internet, ISP-urile si-au dat seama ca au nevoie ca siteurile de continut, cele cu trafic mare la momentul respectiv, trebuie sa fie hostate in propria curte, astfel incat traficul pe continut sa se genereze prin teava lor iar ei sa semneze contracte de peering avantajoase cu alti ISPisti (ai trafic mare la tine in retea –> ii obligi pe ceilalti ISPisti sa-ti accepte conditiile de peering, mai exact, daca EVZ.ro era hostat la RDS iar un user din PCNET accesa EVZ.ro existau doua posibilitati, RDS si PCNET aveau peering intre ele si atunci userul se ducea direct sau nu aveau peering si atunci PCNET-ul ruta userul prin Europa pentru a accesa siteul. Ceea ce insemna costuri destul de mari pentru vremurile respective. Asadar, cine avea content, avea trafic, cine avea trafic avea painea si cutitul in negocieri. GTS-ul era preferat pentru hosting deoarece, fiind „multinationala”, avea cele mai bune legaturi cu exteriorul, iar traficul era generat de diaspora, internetul fiind inca un lux pentru romanii din tara.

Primii care s-au miscat au fost cei de la RDS (pe atunci erau companii separate, RDS si RCS) care, prin Ionut Tarcea, director de marketing, au inceput sa ”
adune” siteuri la ei in data center. Apoi a venit Connex/Vodafone-ul de astazi, care, prin programul MyX, si-a facut intrarea pe piata furnizorilor de servicii de hosting. MyX a fost ok, a strans siteuri mici, multe siteuri mici, Connex avea insa nevoie de siteuri cu trafic mare asa ca a inceput sa faca oferte de hosting pe preturi f mici catre siteurile „momentului”, Antonio Eram, daca-mi aduc bine aminte, a fost in charge cu acest proiect. eJobs si BestJobs au fost doua din siteurile care s-au mutat la Connex in urma acestui program. Ulterior Ines, Romtelecom, Astral/UPC (Astral avea kappa.ro, unul dintre cele mai traficate siteuri atunci) au incercat sa dea drumul unor programe similare . Ma tarziu au intrat in joc si cei de la Hostway/NextData, ANISP-ul a lansat RONIX, iar businessurile de online care erau suficient de mari au hotarat ca e mai bine sa-si dezvolte propriul data center pentru a controla mai bine situatia (la Netbridge am cumparat gazduire.ro si am construit un datacenter destul de performant pt vremurile respective, trafic.ro era standardul de facto in materie de masurare, traficul tuturor siteurilor mari treceau prin trafic.ro –> am avut peering cu RDS si Astral/UPC).

Ce se intampla astazi pe piata americana: avem doi furnizori mari Comcast si Time Warner care dupa fuziune/achizitie vor avea spre 50% din piata. Avem Google care incearca sa joace in liga mare cu Google Fiber, avem restul providerilor care controleaza in general „bucati” din piata, avem o tara foarte mare, cu o populatie numeroasa de internet, o tara care trebuie „cablata” astfel incat userii sa poata accesa internetul la viteze mari. Si mai avem playerii de internet, Netflix sau YouTube, care sunt mari consumatori de banda. Foarte mari, probabil impreuna ocupa spre 40-50% din banda disponibila in SUA (in „prime time”). Si care si-au construit propriile data center-uri pentru a controla lucrurile. Data center-uri care sunt conectate la internet prin mai multi ISP. Toti providerii au investit masiv in ultimii ani, miliarde de USD, ganditi-va ca Google a cheltuit jumatate de miliard doar pentru a „cabla” Kansas-ul, un oras care are o populatie cat Drumul Taberei. Si vor mai investi pentru ca „batalia” pentru a controla „distributia” internetului va fi crancena.

Revenind, toti acesti ISP au o largime de banda disponibila, sa spunem, pentru a fi mai simplu calculul, 100 Gbps/s. Si au 100 de clienti in total din care 5 consuma zilnic Netflix si YouTube. Problema cu acesti clienti este ca, desi sunt putini, doar 5%, consuma, folosind Netflix (mai ales, pentru ca are filme care inseamna transfer de multi giga) si Youtube, 50% din cei 100 Gb disponibili. Si astfel reteaua se gatuie si nu permine ISP-ului sa atraga alti clienti decat marind capacitatea la 200 Gbps –> ceea ce inseamna noi investitii. Problema e si mai mare daca data center-urile Netflix/YouTube nu sunt conectate la internet prin respectivul ISP ceea ce inseamna o rutare prin alte ISP-uri. De aici rezulta necesitatea unui peering direct intre Netflix si ISP. Intrebarea este cine suporta costurile acestui peering, furnizorul de continut sau ISP-ul o data, iar a doua oara, cine suporta costurile pe care ISP-ul le face pentru a dezvolta reteaua astfel incat sa-si mareasca capacitatea de la 100 Gbps la 200 Gbps. Pentru ISP ar fi cel mai simplu sa limiteze banda celor 5 useri care folosesc constant Netflix ceea ce ar insemna ca acestia, in loc sa vada filmul fara intreruperi, vor intampina probleme –> platesc pentru un serviciu, Netflix, care nu le ofera satisfactie. Sau sa le ceara mai multi bani abonatilor care vor sa aiba acces la Netflix, Hulu etc. Ceea ce Netflix/Hulu nu doresc, desigur. Ceea ce abonatul nu doreste, desigur. De aici acordul pe care l-au semnat cu Comcast. Iar acesta e doar inceputul.

7 Comentarii
  1. vali spune:

    în interesul cui e ca abonatul s? consume mai mult? band??

  2. Armin spune:

    Problema este ca cei 100 de abonati au contracte de 10 Gbps. Se face overselling prea mare, in pariu care le-a mers mult timp si acuma sunt suparati ca oamenii i-au prins cu minciuna.

  3. Iulian spune:

    Armin: nu e minciuna. E un model de business ce nu mai functioneaza atat de bine. Nu a nimeni ca cei 10 Gbps sunt garantati. Termenul folosit e best effort.

    Nici pe CIR SLA nu specifica procente de 100%. Ti se garanteaza vitezele astea in 95% din cazuri. Iata ca cei 5% ramas se pot devodi frustranti :)

    Crezi ca RDS-ul are cateva mii de 1 Gbps? Si totusi abonamentele de 1 Gbps merg bine.

    Prin 2009/2010 cei de la France Telecom si Deutsche Telekom faceau niste declaratii in care spuneau ca nu le convine ca 40% din traficul IP e facut de videosharing si ei nu primesc nimic din asta. De atunci cam toti au implementari PCRF si asteapta semnalul :)

  4. George spune:

    @Iulian

    De ce crezi ca e imposibil ca RDSul sa aiba mii de Gbps. Printr-un singur canal de fibra circula mai nou (nu stiu daca RDS a schimbat modulatia), unidirectional, recorduri de 400 Gbps. Intr-o singura fibra sunt multiplexate sute de canale (fiecare cu lungimea ei de unda). Sa zicem un 370 de canale pe suta de km, asta reprezinta recorduri de 144 Tbps. Evident ca pe distante mai lungi mai taiem din recordurile astea, eu cred ca RDS are link de cel putin 20 – 25 Tbps cu Frankfurtul si cred ca e loc de mai bine. Cum isi negociaza acolo linkul cu cei din consortiu habar nu am. Sa zicem ca din astia 25 Tbps 10% din canale sunt folosite pentru upstream, fie 20%, mai raman 20 Tbps pentru downstreamuri, asta inseamna 20 mii de gigi. Sunt arhisuficienti pentru traficul extern al abonatilor lor. Cea mai mare parte din banda e folosita pentru download de torenti intranet, hai sa zicem ca youtube e cea mai mare sursa pe extern.

    Eu in locul lui google, m-as lua de mana cu amazon, apple si facebook, netflix si as face un consortiu care detine fibre intre data centerurile lor si punctele de interconectare pe layerul 1 al retelei (Frankfurt, Amsterdam, Singapore, Londra etc.) relationate „many to one”. Apoi as negocia cu ISPisti link. Vrei link cu mine, hai la negocieri ? In telecomunicatii, in roaming se platesc intrarile in reta (vrea userul tau sa aceseze userul meu ? marca banul.). In cazul asta nu o sa fie marca banul, dar o sa fie „eu nu-ti iau bani dar nici tu nu faci charge la enduser” sau „daca tu faci charge la enduser pentru contentul meu, iti fac si eu charge tie si tot pe zero esti.” Problema e ca trebuie ca si guvernele tarilor traversate de fibra lor sa le dea autorizatie…

  5. George spune:

    Dar ei in aroganta lor se duc fiecare pe cont propriu. Google vrea internet free cu baloane, facebook cu avioane etc. niste idiotentii pentru care investitorii ar trebuii sa-i dea afara.

    Astia din consortiu de telecomunicatii sunt foarte uniti, o sa ii faca praf daca nu se unesc. Vorba lui Iulian, au PCRFul implementat si sa caraie numa unu. Daca se unesc, consortiu telecom nu are nici o sansa. Vrea Deutsche Telekom link cu ei (adica cu tot internetul), desigur, uite astea sunt conditiile consortiului nostru.

  6. George spune:

    „De aici rezulta necesitatea unui peering direct intre Netflix si ISP. Intrebarea este cine suporta costurile acestui peering, furnizorul de continut sau ISP-ul”

    Cine sa suporte, in mare parte Netflixul (one to multiple) pentru ca el are nevoie mai multe porturi si canale intre IXPuri. In rare cazuri ISPul isi mai cumpara porturi in plus.

    Exemplu:

    Sa zicem ca tu, Netflix, ti-a inchiriat hotel in IXPul din Londra (LINX) si vrei peering direct cu te miri ce ISP din intreaga lume.

    Cazul 1.

    Daca providerul cu care vrei peering, are si el inchiriat hotel tot in Londra (LINX) atunci Netflix plateste un port de peering direct cu el (asta daca nu cumva porturile deja detinute ii sunt suficiente pentru a sustine traficul si pentru urmatorul ISP cu care vrea sa faca peering direct), iar ISPul oricum plateste hotel si cel mai probabil porturile deja detinute ii sunt suficiente sa suporte traficul livrat de Netflix. Daca nu suporta, trebuie si el sa suplimenteze cu un anumit numar de porturi care sa suporte traficul. Momentan un singur port suporta trafic de pana in 100Gbps.

    Cazul 2
    Daca providerul cu care vrei peering direct, are hotel inchiria sa zicem in Frankfurt, atunci Netflix plateste portul necesar in Londra si mai plateste consortiului telecom (format din France Telecom, Deutsche Telekom etc.), chirie pe canalul privat de fibra optica ce leaga Londra de Frankfurt. Depinde de caz (modulatia layerului fizic), unele canale ruleaza pana la 400 Gbps, deci pe un singur canal poate lega pana la 4 porturi de 100 Gbps.

    Deci Netflix e cel care plateste grosul daca vrea peering direct cu mai multi ISPisti. Dar pentru ca si ISPsiti sa de-a bani pe un port in plus tre sa se aleaga cu ceva si ei. Fie plateste portul respectiv tot Netflix fie le da share din venituri, eu zic ca mai bine le plateste portul si aia e.

  7. George spune:

    In loc de port (care este public) mai are optiunea de a se lega cu ISPul in mod privat, direct cu fibre optice. Dar asta ar insemna ca ISPul ala sa aiba nevoie de multa banda pentru ca pe 1 pereche de fibre trimiti ditamai traficul daca este multiplexat cum trebuie si modulat cu tehnologie noua. Insa in modul asta nu mai poti distribui banda ramasa libera celorlalte ISPuri, asa ca mi bine se conecteaza in mod public cu ele.

Raspunde-i lui George