Cine e in spatele ACP, fondul de investitii care vrea sa cumpere Telekom Mobile Romania?
9 martie '23Sectorul telecom a fost bulversat luni de o stire publicata initial de Ziarul Financiar care anunta ca fondul de investitii european ACP, cu sediul central in Viena, cu activitati inclusiv in Bulgaria si Romania, vrea sa cumpere divizia de mobil Telekom Romania. Fondul a fost lansat in 2000 si este de atunci condus de Franz M Hoerhager, un fost bancher austriac (Bank Austria AG). Grecii de OTE si nemtii de la Deutsche Telekom au scos la vanzare Telekom Mobile Romania dupa vanzarea diviziei de fix (cablu tv, internet) catre Orange Romania. Important de precizat ca Telekom Mobile Romania detine o infrastructura nationala, strategica, importanta pentru comunicatiile din .ro. Mai multe nume au fost vehiculate de presa ca potentiali cumparatori.
În noiembrie 2019, Profit.ro anunta ca:
fondul de investiții PPF Group, controlat atunci de cel mai bogat om de afaceri din Cehia, miliardarul Petr Kellner – decedat între timp – care a preluat atunci proprietarul Pro TV, și grupul de telecomunicații și media United Group, fondat de sârbul Dragan Solak și al cărui pachet majoritar de acțiuni a fost preluat de fondul britanic de investiții BC Partners, și cu o finanțare americană, cu grecul Nikos Stathopoulos în poziția de Managing Partner, au venit la București pentru preluarea activelor Telekom România.
Ulterior PPF a dezmintit oficial ca ar fi interesat de achizitia Telekom Mobile.
Un alt nume vehiculat de presa a fost cel al bulgarului Spas Rusev, care a vandut compania telecom Vivacom, pentru 1,2 miliarde euro, catre media United Group. Rusev are/a avut puternice legaturi cu Rusia, el fiind finantat de una dintre cele mai mari banci rusesti, VTB, pusa pe lista de sactiuni de catre guvernul american si UE, dupa invazia Ucrainei de catre Rusia. Rusev cumparase Vivacom chiar de la VTB.
In iulie 2019, News.ro scria:
Spas Rusev a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vivacom în august 2016, alături de grupul financiar rus VTB şi Delta Capital, companie deţinută de fostul ministru de finanţe bulgar Milen Velchev, actualmente directorul subsidiarei din Bulgaria a VTB Capital. Vânzătorul acţiunilor Vivacom a fost chiar VTB, în condiţiile în care grupul a devenit unicul proprietar al holdingului care deţinea compania de telecomunicaţii în 2013, după ce partenerul de afaceri al ruşilor, miliardarul Tzvetan Vassilev, nu şi-a achitat la timp o datorie de 150 milioane de euro către VTB.
Informatia a generat reactii negative din partea unor fosti ministri ai Comunicatilor care, inainte ca Rusia sa invadeze Ucraina, avertizau asupra riscului de a vinde niste asseturi din comunicatii catre o firma cu puternice legaturi rusesti.
Acum, sa revenim la ACP. Profit scrie ca:
Grupul ACP, bazat în Viena, este prezent în regiune de 20 de ani și în România din 2007. Este printre primele fonduri de strategii multiple din regiune, în contextul în care piața este dominată de fondurile de tip private equity. Grupul Accession Capital Partners (ACP), care a contribuit la dezvoltarea unor afaceri precum Euroins, Amethyst și Carpatina, a lansat în vara anului trecut un nou fond de investiții. În România, ACP a furnizat capital de extindere companiei Amethyst pentru dezvoltarea unei rețele de 20 de centre de radioterapie, a asistat Carpatina în achiziția Herculane Water și a finanțat dezvoltarea fabricii Pet Star Holding din Slobozia, cel mai mare producător de preforme PET din zona Balcanilor. Fondul de investiții sprijină financiar și expansiunea companiei de asigurări Euroins din Bulgaria. Grupul a investit, prin 4 fonduri, peste 800 de milioane de euro în 57 de afaceri din Europa Centrală și de Est.
Trei romani apar pe siteul fondului, la rubrica „Our people„, toti trei avand backgroup in Big 4, mai exact in KPMG si Deloitte: Claudiu Corcodel, Cristian Stejar si George Dumitrascu.
Doua lucruri sunt frapante:
1. Fondul are zero experienta in domeniul Telecom, neavand nicio investitie majora. Mai mult, telecomul nici nu se afla printre domeniile preferate de fond, asa cum se poate vedea in captura preluata de pe siteul lor
2. Fondul nu face buyouturi ci investeste intre 10 si 35 de milioane euro in companii care au nevoie de capital pentru crestere si genereaza minim 20 milioane euro pe an. Mai mult, prefera sa imprumute, cu optiune de intrare in actionariat.
Telekom Mobile e o companie solida, cu venituri de 306,4 milioane euro venituri in 2022 si 38 milioane euro EBITDA, care detine o infrastructura strategica, la nivel national, necesara in realizarea comunicatiilor. Daca punem o evaluare de 200 milioane euro a companiei rezulta ca Telekom Mobile Romania ar fi o investitie cu mult peste ce a investit ACP pana acum, pentru ca fondul se lauda cu investitii de 800 milioane euro, realizate prin patru fonduri diferite in ultimii 23 de ani. Telekom Mobile Romania chiar ar fi o „galusca” mult prea mare de ingurgitat pentru ACP.
So, de ce un fond axat pe investitii in crestere, care nu face buyouturi, care nu vrea sa detina controlul in companiile in care investeste, ar cumpara 100% un business pe care a) nu-l intelege b) nu este printre domeniile lor de investitii, c) valoreaza cel putin un sfert din toata suma investita de fond pana acum si d) ar intra pe o piata extrem de concurentiala, cea din Romania, unde Orange si Vodafone, doi dintre cei mai mari operatori europeni, cu background si experienta in comunicatii, se lupta cu cei de la RCS-RDS? De ce ACP ar intra pe o piata de unde chiar nemtii de la Telekom au ales sa plece?
Raspunsul pare logic: in spatele acestui fond se afla altcineva care doreste sa controleze infrastructura strategica detinuta de Telekom Mobile Romania, chiar dacă anumite ratiuni de business dau cu virgula si nu sunt importante . Cine ar dori sa controleze o infrastructura strategica de comunicatii intr-o țara membra UE și NATO?
Da, speculez. DAR, Accession Capital Partners (ACP) s-a numit inainte Mezzanine Management asa cum scrie pe siteul lor. Unde mai gasim Mezzanine Management? Un Mezzanine Management apare ca fiind fondul care conduce „companii” listate in actionariatul Vivacom, chiar inainte de vanzarea companiei catre sarbi:
Vivacom is currently owned by holding company Viva Telecom Bulgaria, itself a subsidiary of Luxembourg-based InterV Investment, which in turn is wholly owned by Viva Telecom (Luxembourg), whose main shareholder (46%) is listed as Spas Roussev (via Viva Edge Telecom). Other minority investors are listed as follows: VTB Bank, Delta Capital Investments (controlled by Milen Velchev, Georgi Velchev and Krasimir Katev), Michael Tennenbaum and companies managed by Mezzanine Management Central Europe II.
De aici. Informatia e confirmata de o prezentare Vivacom pentru 2016, disponibila pe siteul companiei (vezi slide-ul 10).
Entitatile controlate de bulgarul Spas Rusev ar fi fost respins anul trecut de autoritatile romane cand au incercat sa primeasca avizele de securitate in eventualitatea in care ar fi cumparat Telekom Mobile Romania. O astfel de tranzactie are nevoie de avizul CSAT si e putin probabil ca serviciile de informatii sa dea aviz favorabil pe o tranzactie in care Rusev, cu un puternic background rusesc in spate, sa cumpere un operator de mobil in Romania, care detine o puternica infrastructura nationala, critica, pentru realizarea comunicatiilor. Este ACP o interfata pentru Spas Rusev/entitati controlate de el? Se repeta incercarea de anul trecut, de a primi avizele, de data asta printr-un alt vehicul?
Preluarea în România a rețelelor mobile ale Telekom de către un grup de investiții care să aibă legături cu Federația Rusă și cu regimul criminal de la Kremlin reprezintă un pericol foarte mare, fiind necesar ca statul, inclusiv prin avizarea de către CSAT, să supravegheze tranzacția de vânzare și să fie selectat un investitor corect, care respectă principiile economiei de piață și, în același timp, principiile pe care civilizația noastră le respectă, avertizează la PROFIT NEWS TV Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și ex-membru în board-ul Telekom din partea statului.
Daca in 2019, cand Rusia nu invadase Ucraina, fostul ministru Bostan declara asta, azi, la un an de la invazia Ucrainei, ar trebui sa fie exclus ca un investitor finantat de banci rusesti sa poata cumpara o companie de comunicatii in Romania, care detine o importanta infrastructura nationala de comunicatii, adica o problema de securitate nationala.
Autoritatile ar trebui sa clarifice:
1. Daca Spas Rusev este implicat in vreun fel in aceasta tranzactie/posibila tranzactie.
2. Daca alte entitati se afla in spatele ACP.
Iar ACP ar trebui sa clarifice daca exista vreo legatura intre ei si Spas Rusev.
Suedezii au avut dreptate
5 martie '23
Pe acelasi subiect:
Infecția anterioară cu COVID crește imunitatea pe termen lung și scade riscul de spitalizare și deces la același nivel cu vaccinarea, arătă “cel mai cuprinzător studiu de până acum” privind impactul imunității naturale asupra bolii. Studiul, realizat de Universitatea din Washington și publicat de revista medicală The Lancet, arată că pentru persoanele care au fost infectate cu COVID-19 cel puțin o dată, imunitatea naturală împotriva spitalizării și a decesului a fost puternică și de lungă durată pentru toate variantele virusului. Studiul a fost finanțat parțial de Fundația Bill & Melinda Gates. (SkyNews)
Profiturile din energie pe 2022
28 februarie '231. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a beneficiat de contextul internațional, caracterizat de o explozie a prețurilor în sectorul energetic, și a înregistrat în 2022 un profit record de 2,1 miliarde euro, de aproape 2 ori ai mare decât precedentul record, realizat în 2013, de 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu profitul net de 2,86 miliarde lei din 2021, cel de anul trecut, de 10,3 miliarde lei, este de 3,6 ori mai ridicat. (Sursa)
2. Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a crescut cu aproape o treime anul trecut (cu peste 1 miliard de lei) față de 2021, depășind pragul de 4 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare furnizate de management acționarului minoritar Fondul Proprietatea (FP). (Sursa)
3. Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior. (Sursa)
4. Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător și operator de înmagazinare de gaze naturale din România, totodată producător de electricitate, a crescut cu o treime anul trecut, la peste 2,5 miliarde lei, fiind peste estimările inițiale ale societății. Veniturile companiei din 2022 au fost mai mult decât duble comparativ cu cele din 2021, ajungând la 13,67 miliarde lei. (Sursa)
5. Transelectrică, operatorul sistemului energetic național, companie de stat controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), a raportat pentru 2022 un profit net de 529 milioane lei, față de 450.000 lei, cât a fost în 2021. (Sursa)
6. Transportatorul național de gaze Transgaz, companie deținută majoritar de statul român, și-a dublat profitul la 350 de milioane de lei, în 2022, comparativ cu rezultatul net de 176,8 milioane lei înregistrat în 2021, arată rezultatele preliminare. (Sursa)
Big tech, venituri si profit pe 2022
3 februarie '23Amazon: $514 miliarde venituri, in crestere de la $469,8 miliarde cat au avut in 2021.
Pierdere de $2,7 miliarde in 2022, de la un profit de $33,4 miliarde in 2021.
Apple: $394,328 miliarde, in crestere cu 7,79% comparativ cu 2021.
Profit de $99,803 miliarde, mai mare cu 5,41% comparativ cu 2021.
Alphabet/Google: Venituri de $282,83 miliarde în creștere de la $257,63 miliarde.
Profit de $59,97 miliarde, în scădere de la $76,03 miliarde.
Microsoft: Venituri de $198,27 miliarde, in crestere cu 17,96% fata de 2021.
Profit de $72,73 miliarde, in crestere cu 18,72% fata de 2021.
Facebook: Venituri de $116,6 miliarde, in scadere de la $117,9 miliarde cat au fost in 2021.
Profit de $23,2 miliarde, in scadere de la $39,37 miliarde cat a fost in 2021.
Angajam
1 februarie '23Era cazul: o cautare pe Google care returneaza doar anunturi platite pe prima pagina
31 ianuarie '23Am gasit azi o cautare pe Google in care prima pagina e plina doar de anunturi platite. Cautarea „Scaune de birou” afiseaza doar rezultate platite, 15, pe prima pagina.
Despre demiterile in masa din marile companii de tehnologie
28 ianuarie '23„Angajeaza cat ai nevoie si accelereaza dezvoltarea”. Barbatul cu par alb si barba vorbea serios. E final de an 2007, eram deja de un an si jumatate in grup, iar discutia, in 3, el, eu si R, era una informala, inainte. dupa sau in timpul bugetarii numarul x pentru 2008. Criza nu se vedea, piata duduia, miscasem lucrurile, avea crestere de trafic pe proprietatile grupului si incepusem sa facem bani din vanzarea de publicitate online. Proprietarul grupului obisnuia sa traseze directia pentru buget. Cerea cresterea estimata a pietei de la research, iar tu, ca manager, aveai obligatia de a construi un buget in care cresterea sa fie dubla vs cresterea pietei. Daca piata crestea cu 50%, conform research-ului, compania trebuia sa-si faca un buget care prevedea o crestere de 100%. Asta la prima strigare. Urma un ping pong intre manageri si proprietar, un fel de negociere : „nu putem creste cu 100%, nu e realist/e imposibil/nu se poate”. „Bine, accept o crestere de 95%.” In final se inchidea la 80 sau 85%. El era fericit ca ne-a fortat sa crestem mai mult decat piata, noi ca am dat in jos o crestere nerealista. Intelegeam logica cererii, nu intelegeam baletul care incepea in septembrie, o data cu prima bugetare si narativele, si se termina la final de decembrie, cand era aprobata versiunea 5-6-7, cum iti era norocul, de buget. In 8 ani de zile, cat am stat acolo, nicio versiune 1 de buget nu a fost aprobata. As spune, cu o siguranta de 99%, ca nici versiunile 2 si 3 nu au avut mai mult noroc.
Venisem cu aproape 70 de oameni dupa mine, iar cererea lui m-a intrigat. Pentru ca nu erau bani de dezvoltare si accelerale. M-au „recrutat”, in primavara/vara lui 2006, pentru a dezvolta online-ul grupului care „suferea”, fiind ramas in urma vs cota de piata si pozitia pe care o aveau publicatiile in print sau ca agentie de stiri. Am construit un business plan care prevedea necesarul de investitii pe 3 ani, l-au aprobat, ne-am apucat de treaba. In primul an am primit bani de capex (servere, ca nu puteam opera fara ele) si ceva opex. Ne-am finantat operarea prin neplata publicitatii vandute catre celelalte firme din grup, spre disperarea managerilor de acolo, care incepusera sa se uite urat la noi.
M-am dus la R sa o intreb daca are bani. R conducea grupul si ii gestiona banii proprietarului. O femeie extraordinara, corecta si umana. „R, ai bani pentru ce vrea el sau suntem ca liberalii, prin noi insine? Nu angajez pe nimeni daca nu sunt bani, sa ma trezesc ca nu avem cu ce sa platim salariile”. R stia cum sa-ti transmita mesajele astfel incat sa nu-l puna pe proprietar intr-o pozitie aiurea. Asa ca nu am angajat pe nimeni. Asta nu m-a impiedicat, aproape 8 ani mai tarziu, sa dau drumul unui proiect cu zeci de oameni, bazandu-ma pe niste promisiuni ale unor investitori ca „banii vor veni”.
Luna aceasta marile companii de tehnologie au anuntat concedieri in masa, de mii de persoane:
Amazon – 18.000 de angajati concediati.
Microsoft – 10.000 de angajati concediati.
Meta/Facebook – 11.000 de angakati concediati.
Alphabet/Google – 12.000 de angajati concediati.
Intre septembrie 2019, inainte de pandemie, si septembrie 2022, cand s-a cam terminat cu pandemia, fiecare din aceste companii au angajat ca „disperatii”. Amazon si-a dublat numarul de angajati, cam pe acolo fiind si Meta/Facebook, cu o crestere de 94%, in timp ce la Alphabet/Google, cu 57%, si Microsoft, cu 53%, cresterile au fost mai temperate. Singura companie mare tech care nu a angajat masiv in aceasta perioada a fost Apple, unde cresterea a fost de doar aproximativ 20%. Iar Apple sunt si singurii care nu au anuntat concedieri pana acum. In conditiile in care 40% din cei 164.000 de angajati lucreaza in cele 500 de magazine Apple.
Cand au avut dreptate managerii acestor companii? Cand au angajat zeci de mii de oameni intr-o perioada atat de scurta sau acum, cand sunt fortati sa dea afara cu zecile de mii? Ca manager al unei companii cu pana 1000 de angajati esti cam obligat sa ai grija de acestia si de familiile lor. Adica porti resposabilitatea, uriasa, de a te asigura ca firma are lichiditati pentru operare, implicit pentru plata salariilor. Lucrurile se schimba cand numarul de angajati este de ordinul zecilor de mii sau a depasit 100.000 si cand compania este listata pe bursa. Pentru ca angajatii devin doar un numar, in timp ce la fiecare trei luni stai cu presiunea raportarii rezultatelor public, catre bursa si actionari. Ceea ce face ca managerii sa „invete” sau sa fie fortati sa invete livrarea de rezultate pe termen scurt si foarte scurt. Si sa renunte la orice strategie pe termen mediu, lung. Bine, mai putin Zuckerberg care pare blocat in Metaverse, ceea ce s-ar putea sa-i atraga si caderea.
Aceste companii au angajat masiv pentru ca au crezut ca ceea ce s-a intamplat in 2020, cand toata lumea a stat in casa, a lucrat de acasa si a cheltuit banii online, este „noua realitate”, iar cresterile din acel an si din anul care au urmat vor continua pe termen lung. Daca nu angajau erau luate la rost de actionari sau analisti. S-a dovenit ca nu e o schimbare de paradigma, ca lumea nu vrea sa stea in casa, vrea sa iasa, sa mearga in magazine, sa calatoreasca, sa petreaca timpul cu prietenii sau familia si nu in fata unui calculator de dimineata pana seara. Aceste companii si managerii lor au pariat pe o crestere sustinuta, de doua cifre/an, si pe „mutarea” in online a activitatilor care se desfasurau offline pana in pandemie. Au calculat gresit, au estimat gresit, iar acum platesc angajatii lor. Aveau alternativa? Apple arata ca da. Piata poate spune ca nu. Analistii nu se pronunta, ca de obicei.
Aceste aceste companii sunt intr-o goana nebuna dupa cota de piata si „ocupare de teritorii” similara cu goana dupa aur (Gold Rush) din secolul 19. Evident ca ambele „miscari” sunt dictate de lacomie. Lacomia de a avea mai mult, si mai mult, mult mai mult. Fortate de piata, concurenta si actionari. Iar managerii trebuie sa faca balet pentru a incerca sa-i multumeasca pe toti si sa-si pastreze pozitiile platitel cu milioane de dolari anual. Toate au zeci de miliarde de $ in conturi, toate genereaza zeci de miliarde in venituri/an. Si mai grav este ca unele din aceste companii au folosit resursele financiare pentru a-si cumpara propriile actiuni. Google a platit $57 de miliarde doar anul trecut in stock buybacks doar anul trecut. Acelasi Google economiseste anual $2,5 miliarde din concedierea celor 12.000 de angajati. Teoretic, daca nu-si rascumparau actiunile aveau bani pentru a-i plati 23 de ani pe acesti 12.000 de angajati dati afara. Practic cresterea veniturilor s-a redus, poate vine recesiunea, poate va urma o scadere, poate ca apar noi concurenti, poate, poate, poate.
So, cand au avut dreptate managerii?
Noua despre demiterea echipei din departamentul Sport al Protv-ului
26 ianuarie '23Disclaimer: Sunt implicat in canalele Prima TV si Prima Sport, niste mini/mici competitori pentru ProTV (mai ales) si ProArena (mai putin). Desi incerc sa fiu obiectiv puteti citi ce am scris mai jos avand in vedere pozitia mea.
Putin context:
1. In noiembrie 2021, ProTV anunta recrutarea lui Vlad Enachescu pentru a conduce departamentul Sport al canalelor Pro. Vlad venea cu experienta TVR, Telesport, Telekom Sport, fiind recrutat de o echipa de head-hunteri pentru aceasta pozitie, pentru care managementul Protv a tot cautat solutii dupa despartirea de Felix Draghici.
2. La momentul anuntului, departamentul era condus de Ionut Coanda, unul dintre veteranii postului si ai departamentului Sport. Acestuia i-a fost oferita o alta pozitie in cadrul grupului insa a ales sa-si inainteze demisia.
3. Intr-o forma de solidaritate cu Ionut Coanda si respingandu-l pe Vlad Enachescu, mai multi angajati din departamentul Sport „au protestat” la HR si la managementul grupului, cerand renuntarea la Enachescu si revenirea lui Coanda in fruntea departamentului. Protestul lor a avut „succes”, Enachescu detinand, oficial, pozitia de manager Sport @ ProTV pentru o singura zi. La momentul respectiv postul a invocat „viziuni diferite” ca motiv de despartire. In realitate, Vlad a fost respins de „greii” redactiei in frunte cu Ioana Cosma si Mihai Mironica.
Pauza.
4. Nici unui manager nu-i place sa-i fie contestate deciziile si cu atat mai mult nu-i place sa-i fie contestate public, de fata cu toata lumea. Ceea ce s-a intamplat in noiembrie/decembrie 2021 a fost o lovitura urata pentru managementul ProTV, atat la nivel de CEO cat si la nivel de manager HR. Dar, ceea ce deosebeste un manager normal de unul bun, printre altele, este asumarea gresilor si corectarea lor. La momentul respectiv, confruntati cu o revolta interna, managerii ProTV au inghitit broasca si l-au „sacrificat” pe Vlad Enachescu, el fiind cel care a iesit cel mai „sifonat” din toata aceasta poveste. Si, cumva, fiind si cel mai putin vinovat de situatia creata. Implicit, compania a avut de suportat niste costuri cu aceasta plecare, platite lui Vlad, pe langa costurile de recrutare platite head-hunterilor.
Am incheiat pauza.
5. Vineri a aparut stirea ca toata echipa care realiza emisiunea Ora de Sport de pe canalul ProArena (ex Sport.ro) a fost destituita de catre ProTV. In total sapte persoane, inclusiv Ioana Cosma, Mihai Mironica si producatorul Leo Badea, printre cei mai vechi angajati ai departamentului si ai ProTV-ului. In semn de solidaritate cu cei 7, seful departamentului, Ionut Coanda, si-a prezentat demisia.
6. Acum, e imposibil sa nu faci legatura intre „revolta” impotriva lui Enachescu si demiterea celor 7. Vazuta asa, din afara, pare o razbunare a departamentului HR/managementului pentru „razvratirea” de la finalul anului 2021. Sigur, decizia e insotita de motive corporatiste care tin de KPI, ROI si EBITDA. Ceea ce e foarte posibil dar ramane si aceasta dara de „payback” lasata in urma care nu poate fi ignorata.
Intrebari:
7. Cand a avut dreptate managementul Pro, in decembrie 2021 cand au decis sa renunte la Enachescu si sa pastreze o liniste aparenta sau temporara sau ambele in redactie sau acum, cand au decis sa renunte la „greii” redactiei?
8. Cum va fi privita aceasta decizie de angajatii ProTV, mai ales de cei care sunt acolo de la inceputuri? Ca unul care a incercat sa recruteze din ProTV, din zona stirilor, pot spune ca oamenilor de acolo le curge Pro prin vene si refuza orice discutie, multumind frumos pentru interes. Si nu e ca nu le-a placut fata mea, ceea ce e posibil, nu le-a placut nici cand au fost abordati de fostii lor manageri. Sper sa nu ma insel, dar singura plecare notabila din ultimii ani a fost a lui Vitalie Cojocari la Euronews. Se va clatina ceva in aceasta structura monolit a mass mediei din .ro, ma refer la redactia de stiri, care performeaza exceptional de atatia ani la rand, felicitari Gabrielei Popescu, si unde sunt cei mai multi „veterani” pe m2 din grup sau demiterea celor sapte va trece fara urmari? A analizat HR-ul cu atentie impactul unei asemenea miscari? Habar nu am, dar sunt intrebari pentru situatii care sigur au fost analizate intern inainte de luare deciziei.
9. Cine va conduce departamentul Sport din Pro, care, dupa renuntarea/plecarea lui Felix Draghici, se tot cauta, vorba lui Cornel Dinu?
Cinci despre crypto
25 ianuarie '23Disclaimer: Nu am cumparat si nu am tranzactionat vreodata crypto si nici nu o voi face.
1. Cresterea recenta a cotatiei Bitcoinului a fost influentata de doua tranzactii „fictive/artificiale” realizate de cei care detin o mare cantitate din aceasta cryptomoneda. Detalii aici.
2. Pe acelasi subiect, al tranzactiilor fictive cu Bitcoin, Forbes scria, in august anul trecut, ca 51% dintre tranzactiile cu cea mai cunoscuta cryptomoneda sunt „fake” (Link)
3. Peter Thiel, ex PayPal, primul investitor major al Facebook-ului, prieten cu Elon Musk si sustinator al fostului presedinte Donald Trump, si-a vandut, in martie anul trecut, inainte de caderea pietei, toata cantitatea de crypto detinuta prin fondul sau de investitii, Founders Fund. Profitul generat? Aproximativ $1,8 miliarde. Thiel a inceput sa cumpere bitcoin in 2014, iar ponderea in portofoliul de crypto al fondului sau era de 2/3. Interesant este ca in aprilie 2022, la o luna dupa ce a vandut tot si cand Bitcoinul era cotat la $44.000, Thiel era foarte optimistic in legatura cu viitorul crypto, declarand, la o conferinta din Miami, ca „we’re at the end of the fiat money regime” and suggested its price — which was then trading at about $44,000 — could increase by a factor of 100.” (detalii aici)
4. Saptamana trecuta, la Davos, Jamie Dimon, CEO-ul celei mai mari banci americane, JPMorgan, a declarat “Bitcoin itself is a hyped-up fraud, it’s a pet rock,” said Dimon, adding that it’s different from blockchain technology. “Blockchain is a technology ledger system that we use to move information… we use it to move money. So that is a ledger that we think will be deployable.” Dimon also added that he wasn’t surprised by the collapse of crypto exchange FTX into bankruptcy in November. “I called it a decentralized ponzi scheme. The hype around this thing has been extraordinary”. “Crypto itself doesn’t do anything.” (de aici)
5. Cel putin o banca americana, Signature Bank, parteneri Binance pe tranzactiile in sistemul SWIFT, a anuntat ca nu va mai opera schimburile din monede tradiționale în monede digitale, si invers, cu o valoare mai mică de $100,000 începând cu 1 februarie. Binance și-a notificat deja clienții și spune că încearcă să găsească o soluție alternativă. Daca Binance nu gaseste o alternativa inseamna ca cei care au mai putin de $100.000 in crypto vor ramane „hodleri” pana la noi schimbari de reguli. (Asia Markets)
Primii Castiga
6 decembrie '22Aseara am lansat, la Prima TV, primul joc interactiv tv – digital din Romania: Primii Castiga. Este un joc trivia cu 10 intrebari la care oricine poate participa si castiga 10.000 lei pe editie!
In fiecare seara, de luni pana joi, de la 19:15, vezi intrebarile concursului la Prima TV, unde Diana si Cove vor fi gazdele concursului, si raspunzi in aplicatia ‘Primii Castiga” disponibila in Google Play si App Store.
Cum puteti participa/juca:
1. Instalati aplicatia “Primii Castiga” pe telefon, (Android, App Store).
2. Te inregistrezi in aplicatie.
3. In fiecare seara de luni pana joi, la 19:15, deschizi televizorul pe Prima TV.
4. Te uiti la Diana si Cove care vor incepe sa citeasca intrebarile.
5. Dupa fiecare intrebare, in aplicatie vei gasi patru variante de raspuns. Alegi raspunsul corect.
6. La finalul celor zece intrebari, daca ai raspuns corect la toate, ai castigat. In cazul in care sunt pana in 5 castigatori, premiul se imparte intre ei. Daca sunt mai mult de 5 castigatori atunci vor castiga primii 5 care raspund corect la ultima intrebare. Daca nu ai castigat poti incerca la urmatoarele editii. Aseara au fost 5 castigatori, iar premiul de 10.000 lei s-a impartit egal intre ei.
Jocul e fun, o sa va placa, macar la nivel de experienta. Spor!