Archive for the ‘TV/Cinema/Music/Sport’ Category

Netflix se duce spre 100 milioane abonati

Continuarea postului despre Netflix, dupa anuntarea rezultatelor pe primul trimestru:

– 98.75 milioane abonati, in crestere de la 81.5 cat avea anul trecut in primul trimestru. Undeva in trimestrul 2 vor atinge 100 milioane abonati.

– Cresterea e mare, dupa deschiderea a 130 de noi piete in primul trimestru al anului trecut, dar sub propriile estimari: 3.53 milioane abonati non SUA, sub estimarile de 3.7 mil/1.42 mil abonati in SUA vs 1.5 mil estimati

– Venituri de 2.64 miliarde USD, in crestere cu 35%

– 178.2 milioane USD profit, in crestere de la 27.7 milioane in Q1 2016

– 190 de tari in care opereaza azi

– Datorii actuale si viitoare care detinatorii de drepturi sau catre producatori: 15.3 miliarde USD

Tipping point pentru Netflix

Zilele trecute aveam chef sa revad Snatch. Apoi Fargo. Si Prometheus. Sunt filme de arhiva, primul apropiindu-se de varsta majoratului, al doilea trecand deja de 20 de ani. Ca sa le vezi ai doua optiuni si jumatate:

1. iTunes – le cumperi
2. Microsoft Movie Store – nu stiam de el, descoperit de Corina, e app in Windows 10 – aici le poti si inchiria, nu toate filmele sunt insa disponibile pentru inchiriere in .ro
3. Le mai gasesti pe undeva pe dvd – astea o jumatate de optiune, filmele vechi nu mai sunt “arse” pe dvd-uri noi din varii motive (nu se mai vand, nu mai exista licente disponibile etc)

Si ma gandeam ce diferente intre industria muzicala si cea a filmului. Muzica, prin factorul “disturbator” Napster, a fost fortata sa se “deschida” la maxim in fata onlineului, iar zilele trecute am citit ca streamingul muzical a depăşit pentru prima dată veniturile combinate generate de descărcările online şi vânzările pe CD şi vinil în Statele Unite. Cinema-ul in schimb este o industrie inchisa. Ermetic. Intr-un castel. Inconjurat de rauri de lava si dragoni zburatori care scuipa foc catre oricine indrazneste sa se apropie. Si la fel ca in povestea cu David si Goliat, micul Netflix, inceput ca un business de rent a dvd, s-a strecurat pana aproape de intrarea in castel, nebagat in seama de dragoni. Problema e ca o data ajuns la poarta, toti dragonii l-au vazut si acum scuipa foc catre el. Intre timp, calit de nenumaratele incercari prin care a trecut, Netflix s-a dezvoltat si a ajuns un Goliat pastrandu-si insa si agilitatea lui David. Da, e nevoie de multe metafore pentru a descrie ceea ce este conflictul intre vechi si nou, “razboiul” dintre Netflix si marile studiouri, sustinute de lanturile de cinema, de la Hollywood.

Netflix a ajuns mare:

1. Preia oameni de la studiouri intr-un mod agresiv

2. Nu mai este doar o platforma de streaming filme, are programe pentru kinderi, reality Tv sau stand up comedy

3. Investeste MASIV in continut original. Cand spun MASIV e MASIV: anul trecut $5 miliarde, anul asta $6 miliarde, adica DUBLU fata de cat investeste HBO sau de cinci ori mai mult decat Showtime. Inevitabil aceste bugete de bani “noi” “aruncati” in piata nu poate duce decat la o crestere de costuri, pentru vedete si pentru tot ce inseamna productie. Pentru ca toata lumea vrea la mai bine, iar cum Netflix plateste mai bine, studiourile resimt din plin aceasta miscare prin cresterea costurilor cu care opereaza/dezvolta o productie.

4. Liciteaza pentru filme impotriva studiourilor, oferind preturi mai mari. Cele $130 milioane oferite pentru toate drepturile de difuzare ale “The Irishman,” filmul lui Martin Scorsese despre moartea lui Jimmy Hoffa, cu Robert De Niro, Al Pacino si Joe Pesci au “deturnat” filmul de la Paramount Pictures care avea un deal pentru $15 milioane, pentru piata din SUA, in timp ce STX Entertainment oferise $50 milioane pentru distributia pe piata internationala. 15 + 50 = 65. Netflix a oferit 130. Adica dublu.

Fortati de amploarea la care a ajuns businessul, au ridicat primii sabia. De ce a ajuns Netflix la un tipping point?

1. 70% din ce exista pe Netflix este film de arhiva, pentru care Netflix are cumparate drepturi. Deja o parte din companii au refuzat sa mai prelungeasca intelegerile, varf de lance fiind Discovery Communications si Scripps Networks Interactive, iar altele, cu Time Warner lider, cel mai probabil vor urma aceeasi strategie. Banii de la Netflix sunt buni dar Netflix deja e prea mare si prea periculos. La polul opus se afla Disney care a semnat recent un contract nou, valabil pe 3 ani, cu Netflix.

2. Amazon. Adica Bezos. Ambitiile lui Bezos, alimentate de succesul Amazon Prime, sunt mari. Buzunarul lui e si mai mare, iar Amazon isi poate permite aproape orice. Iar asta se alinieaza cu dorinta studiourilor de a mai gasi “alternative” la Netflix.

3. Desi livreaza ebitda pozitiv, anul acesta estimarile vorbesc de $2 miliarde minus pe cash flow, in special datorita costurilor pentru productiile in care investeste. Asa cum spuneam, industria filmului este si complicata si ermetica si cu regulile ei. Daca vrei sa distribui un film atunci trebuie sa finantezi cu x%, unde x de obicei este 20-30%, in momentul semnarii contractului. Adica nici nu s-a filmat vreo scena si trebuie sa scoti bani din buzunar. Apoi, pe masura ce filmarile avanseaza, mai scoti din buzunar alte sume pana cand, la terminare, platesti toata diferenta ramasa. Practic asta inseamna diferite sume de bani imobilizate pentru o perioada care variaza de la cateva luni pana la 2 ani.

4. Netflix pariaza pe expansiunea internationala. Si e corect, deschiderea de anul trecut catre 130 de tari in acelasi timp a fost o demonstratie de forta. Si implicit a adus abonati suplimentari. Pe de alta parte, sa operezi centralizat in 130 de tari nu e chiar asa de simplu. Si ma uit la .ro, unde am fost abonat cateva luni dar mi-am oprit abonamentul. Marketingul Netflix e zero virgula. Un mail de reamintire ca sunt asteptat pe platforma. Nici macar un mail in care sa-mi faca un sumar cu ce au adus nou, ce filme, ce seriale, nici macar un mail in care sa anunte ca au introdus subtritarile. Zero. Si as paria ca asa e pe marea majoritate a pietelor. Pentru ca marketingul costa, iar ei sunt inca la faza in care traiesc din viral marketing si expunerea free pe care o obtin pe retelele de socializare. Pe termen scurt functioneaza, pe termen mediu/lung, nu prea cred. Mai ales cand ai un competitor ca Amazon care face marketing by the book, bazat pe date. Fiind listati la bursa, forta financiara, capacitatea a lua imprumuturi, sunt date de succesul in a atrage noi si noi abonati pe care sa-i raporteze la fiecare 3 luni. Orice incetinire duce la scaderea stocului. Anul trecut au avut o crestere de 25% la abonati, asteptam rezultatele pe Q1 sa vedem daca ritmul a crescut sau scazut.

5. Modelul de achizitie drepturi al celor de la Netflix e diferit de cel cu care se obisnuise piata. Netflix cumpara toate drepturile si nu mai ofera alte bonusuri asa cum studiorile o fac. Filmul e un succes, se acorda un bonus din ce depaseste suma x, bonus care revine si actorilor si producatorilor. Tinand cont ca sumele platite sunt peste media piatei, Netflix nu mai ofera nimic. Ceea ce ii face pe unii producatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a semna cu Netflix. O combinatie prin care drepturile pentru SUA sunt la un distribuitor, cele pentru international la altul, iar cele pentru streaming la Hulu sau Amazon, pare sa fie mai castigatoare decat una in care toate ouale sunt la Netflix.

Evaluati astazi la 62 miliarde USD, adica de peste 300 de ori castigurile pe 2016, peste Viacom sau Fox dar sub liderii Disney si TimeWarner, cei de la Netflix nu au alta optiune decat sa continue strategia investitiilor masive in content si “sa spere” ca numarul de abonati va creste. Pana acum nu au avut un competitor care sa le afecteze cresterea, iar studiourile i-au ignorat considerandu-i prea mici pentru jocul lor. Pana acum. Iar eu sper ca voi apuca ziua in care va exista macar un serviciu online pe model Spotify, la care sa platesc un abonament si sa am “aproape” toate filmele disponibile, pentru a le vedea cand am chef si unde am chef. Pentru ca pana la urma, sunt mult mai putine filme decat melodii, nu?

Sursa

Asa incepe

Primul film produs de Amazon nominalizat la Oscaruri, Manchester by the Sea.

The movie garnered six nominations in total, including the top honor, as well as nods for best actor, best director, best supporting actress and best supporting actor. The movie debuted in theaters, which is typical for films backed by Amazon, whereas Netflix typically buys the rights to films specifically to premier them on its streaming service first, which could make the difference in terms of scoring nominations.

De aici.

Altfel, tot din lumea filmului, toata filmele nominalizate anul acesta la Oscaruri au generat undeva peste 700 milioane USD. Comparativ, Rogue One, ultimul Star Wars, se duce spre 1 miliard USD.

SVOD = 1 milion de abonati in 2021?

12%

Netflix America de?ine, în acest moment, drepturi de difuzare pentru 4.593 de filme ?i 1.157 de seriale. Comparativ, Netflix România are doar 554 de filme, respectiv 202 seriale. În procente, asta înseamn? cu românii au la dispozi?ie numai 12,06% din filmele ?i 17,46% din serialele pe care le pot vedea americanii. Pre?ul abonamentului este acela?i.

Din cele 554 de filme, 163 sunt documentare.

De aici.

13 despre Netflix in .ro

De aseara Netflix este disponibil in .ro, cateva observatii:

1. Wall-Street/Alex au avut dreptate, eu m-am inselat, Netflix s-a lansat in .ro alaturi de alte 130 de tari, inclusiv Congo 🙂 Primul care a anuntat informatia ca Netflix va fi disponibil in .ro in 6 ianuarie a fost Stefan.

2. E o strategie interesanta, o pozitionare interesanta, de aseara Netflix e disponibil in 190 de tari. “Today you are witnessing the birth of a new global Internet TV network,” a declarat aseara Reed Hastings la Consumer Electronics Show in Las Vegas.

3. Bursa a reactionat pozitiv, aproape +10% crestere pe o piata in scadere, afectata de criza bursiera din China. Cresterea inseamna cam 4 miliarde USD in plus la capitalizarea companiei

Acum, despre Netflix in .ro:

4. Nu exista o localizare, serviciul e disponibil in limba engleza

5. Nu exista subtitrari

6. Nu exista content local

7. Exista o luna de test gratuit, din ce am citit in India sunt 3 luni

8. Nu exista pret adaptat, nici macar o conversie dolar euro, e pretul din SUA dar nu in dolari, ci in euro (7.99 euro/luna cel mai ieftin abonament, 9.99 euro abonamentul HD + posibilitatea de a urmari simultan pe doua device-uri, 11.99 euro pe luna abonamentul UltraHD + posibilitatea de a urmari simultan pe 4 device-uri)

9. Aplicatia de iOS nu era disponibila aseara, la lansare, in aceasta dimineata am reusit sa o instalez

10. Din ce am vazut doar SmartTv-urile de la LG au aplicatie, nimic pe Samsung sau Sony

11. Later update: Sunt 554 de filme disponibile din care 163 sunt documentare. Fara sa numar, doar ochiometric, am estimat un numar de 300-350 titluri disponibile, foarte putin in comparatie cu ce exista in alte tari sau in comparatie cu Voyo care +600 de titluri

12. Am vazut ca au filme de la doua studiouri mari: Warner si Paramount. Am mai vazut Miramax si DreamWorks. Nimic de la Disney, NBCUniversal, 20th Century Fox, Sony Columbia. Spre comparatie, Voyo are doar Sony dintre cei mari, Muvix a avut Disney si Warner.

13. In India abonamentul e sub 7 euro (500 de rupee), reactii pe Twitter?

Parere despre ce succes va avea in .ro? Ma abtin, astept lansarea adevarata.

Vom avea Netflix in .ro din ianuarie?

Later update: Well, avem, Netflix e disponibil de astazi, 6 ianuarie, in Romania, mea culpa, Alex a avut surse foarte bune.

Cel mai probabil nu. Asta daca vreti sa nu cititi si argumentele 🙂
Stirea zilei de ieri vine de la Wall-Street.ro care anunta ca din ianuarie vom avea Netflix in .ro. Intre timp stirea a fost editata si completata cu informatii suplimentare.

Desi mi-as dori sa se intample, nu cred ca vom avea din ianuarie posibilitatea de a ne abona la Netflix in Romania. Din mai multe motive:

Later update: Conform unor surse, Netflix are de 16 luni un om angajat in .ro, iar de ceva vreme a semnat contract, pentru traduceri/subtritari, cu o firma locala. Nici una din parti nu stie cand ar putea avea loc lansarea, nu exista nici un plan setat.

1. Netflix nu e inca in Polonia, cea mai mare piata din regiune. Zvonuri despre intrarea in Polonia au tot fost pe parcursul acestui an dar nimic concret pana acum.

2. Cele mai apropiate tari unde Netflix opereaza sunt Austria, Finlanda si Italia. Nu e in Cehia, nu e in Ungaria, nu e in Polonia.

3. Netflix nu e inca in Coreea de Sud. Regina broadbandului, a jocurilor pe pc/console etc, etc

4. Orice intrare intr-un teritoriu nou e anuntata cam cu 3 luni inainte, Netflix e o companie cotata pe bursa, trebuie sa-si informeze investitorii.

5. Nu au contactat nici o agentie de pr/publicitate pentru lansare, daca s-ar fi intamplat asta, mai mult ca sigur se contractau si spatii publicitare, se cam afla.

6. O intrare in .ro ar presupune si content din .ro, nu e mandatory dar ar fi nice 🙂 again, nimic pe subiect pana acum

7. La 8 euro pe luna, va fi greu sa “sparga” pirateria din .ro. Costi Mocanu, tatal si mama lui Voyo.ro, spune ca si la 3 euro vor avea probleme. Eu la 3 euro sunt optimist 🙂

8. Tot Costi spune ca ar trebui sa intre in pachetele de cablu, ca sa intre big, sa aiba acces imediat la cateva milioane de abonati. Ceea ce ar implica discutii cu RCS RDS, Telekom sau UPC. Nu impartasesc parerea lui, cred ca ar putea intra si doar online, bazandu-se pe plata cu cardul facuta de user. Oricum, azi nu prea exista discutii cu “carrierii”, am fi aflat.

9. Exista o initiativa a Uniunii Europene de a “liberaliza” accesul pentru userii care platesc anumite servicii media. Asta inseamna ca un italian care are abonament Netflix va putea sa acceseze serviciul inclusiv in Romania sau Bulgaria. Daca se aproba atunci inclusiv Netflix va trebuie sa permita acest lucru. Dar asta nu inseamna ca vom avea Netflix in .ro 🙂

Cam asta e. Desi intr-o discutie de acum doi ani cu Costi am zis ca in 2015-2016 Netflix va fi in .ro, as zice ca sunt 50-50 sanse sa se intample asta pana la finele anului viitor. Sa intra din ianuarie? Sub 1%.

Asa se lupta cu pirateria

1. Piata:

Brazil has long been a haven for movie piracy.
A government study found that 41% of Brazilian internet users have downloaded content illegally from the internet.
Piracy is also prevalent on the streets – with DVDs being openly sold in most commercial places and roads, and even outside movie theatres.

2. Motivele:

The region was chosen for three primary reasons – broadband penetration was considered big enough as a market, incomes at the time were rising rapidly, and there was an appetite for Hollywood content.
Netflix’s chief communications officer Jonathan Friedland says there was another important reason that facilitated their entry.
“In Europe you have to buy individual content licences for every movie or TV show in each country, such as France, Germany or Spain,” he says.
“In Latin America, you only need to two licenses – one for all Spanish-speaking countries and another one for Brazil.”

3. Strategia de pret:

“If you offer good content at low prices and rapidly – releasing series in the same moment in Brazil as people are getting them in the US – that makes piracy less enticing,” says Mr Friedland.
One of the key elements in its strategy is pricing. Netflix subscriptions in Brazil vary from 19.90 to 29.90 reais ($5 to $7.50; £3 to £4.60) a month. One movie ticket alone in Sao Paulo costs 30 reais ($7.50).
For that same amount of money you can buy about 10 illegal DVDs in the streets, but the quality is not always reliable.
And while many Brazilians illegally download films and TV shows, others are either not technologically savvy enough to do so, or are too concerned about computer viruses and malware.
For commentator Sergio Branco, director at the academic think tank Instituto de Tecnologia e Sociedade do Rio de Janeiro, Netflix’s low prices is a key factor behind its success, making it more attractive to users than online piracy.

4. Rezultatul:

Mr Friedland adds that when Netflix enters a country, the rates of internet file sharing drop.
“Most people don’t want to steal,” he says. “They don’t want viruses in their computers, they don’t want the hassle of it.”

Totul de aici.

Cinci despre Apple Music

1. Costa 4.99 euro/luna in .ro, cam la jumatate fata de pretul anuntat in SUA.

2. Pentru mine, ca user de Rhapsody (de prin 2003 – 2004 si pana cand mi-au taiat accesul pentru ca si-au dat seama ca sunt din .ro) si de Spotify (de doi ani) este extrem de comod: platesc cu cardul meu (Spotify nu accepta card din .ro) + e mai ieftin decat Spotify avand cam acelasi library.

3. Cam omoara iPod-ul desi playerul de mp3 va ramane de baza in vacantele unde nu ai acces la wifi.

4. Astazi il testez sa vad cat de mult consuma bateria la un iPhone. Later update: Am ascultat aproape 4 ore cu 12% din baterie.

5. Setarea preferintelor e un pic ciudata, de fapt un pic mai mult.

2014, anul in care vanzarile online au depasit cd-ul

muzica