Archive for the ‘Carti’ Category

Carte: „Not One Inch: America, Russia, and the Making of Post-Cold War Stalemate”

joi, noiembrie 3rd, 2022
1992 a fost un an important pentru viitorul relatiilor dintre Statele Unite si Rusia.
Anul a inceput cu cei doi presedinti, George H. W. Bush si Boris Eltin, facand planuri comune pentru a trimite un om pe Marte pana in 2020. Si s-a sfarsit cu victoria surprinzatoare a lui Bill Clinton in alegerile prezidentiale din SUA.
Infrangerea lui Bush Senior, care cu un an in urma, dupa succesul campaniei “Desert Storm”, campanie care l-a “scos” pe Saddam Hussein din Kuweit, avea 89% cota de popularitate, a schimbat dinamica relatiilor dintre cele doua tari.
Din cauza popularitatii lui Bush, Democratii nu s-au inghesuit sa candideze impotriva lui de frica sa nu piarda alegerile si asa a ajuns Bill Clinton sa castige nominalizarea partidului.
Bush ar fi castigat detasat alegerile daca nu decidea sa creasca taxele, ceea ce i-a infuriat pe Republicani, si nu intra in scena Ross Perot, miliardarul texan. Aproape 20 de milioane de americani au votat pentru Perot, 19% din votul popular, enorm. Asa a pierdut Bush Senior al doilea mandat si asa a ajuns Bill Clinton presedintele SUA.
Clinton nu avea echipa, iar Democratii veneau la putere dupa 12 ani de administratie Republicana condusa de Reagan si Bush. Noul presedinte a adunat ce veterani mai erau activi de pe vremea lui Carter si a completat cu tineri.
„Not One Inch: America, Russia, and the Making of Post-Cold War Stalemate” e o carte excelenta. Bine scrisa, usor de citit, bine documentata. Din cele 800+ de pagini ale cartii, asa cum imi apare pe Kindle, cu o dimensiune standard a fontului, peste 400 sunt pagini cu note de subsol. Autoarea, M.E. Sarotte, a documentat aproape fiecare fraza. Iar eu am ingalbenit-o, atat de multe pasaje atragandu-mi atentia.
Desi autoarea nu o spune direct, lipsa de experienta a lui Clinton si a echipei lui a dus la ratarea unui moment extrem de favorabil in istorie, un moment care, daca s-ar fi intamplat, ar fi dus, probabil, la intrarea Rusiei in NATO si UE.
George H.W. Bush si echipa lui extrem de experimentata si “harsaita” in “Razboiul Rece” a stiut sa gestioneze atat prabusirea Cortinei de Fier, cat si unificarea Germaniei si disparitia URSS. In ‘92, Eltin, fericit ca tocmai scapase de Gorbaciov, ii detaliaza lui James Baker, Secretarul de Stat SUA, toata procedura URSS/Rusiei pentru un atac nuclear. Cine are valizele cu coduri, cine poate ordona, in ce conditii etc. Tot. Cam acesta era nivelul relatiei dintre SUA si Rusia.
Despre extinderea NATO in Est exista doua viziuni/opinii:
– Viziunea germana, care, dupa unificarea decisa in formatul 2+4 (Germania de Vest, Germania de Est, SUA, URSS, Marea Britanie si Franta), considera ca prevederile protocolului semnat, cum ca Germania unita va ramane in NATO, va pastra armele nucleare pe teritoriul vestic dar nu se va extinde cu armament si trupe in Estul Germaniei, inseamna de fapt ca NATO nu se poate extinde catre Est.
– Viziunea Secretarului General NATO din acel moment, Manfred Wörner, un german, care considera ca prevederea nu se referea decat la Germania, nu si la tarile din Estul Europei. Wörner si-a sustinut punctul de vedere in fata echipei lui Clinton si a avut castig de cauza, pe fondul unui moment de slabiciune a lui Eltin care, in 1993, e “pacalit” de Lech Walesa, presedintele Poloniei, sa recunoasca faptul ca Rusia nu ar avea nicio problema/obiectie ca Polonia sa adere la NATO.
Despre Ucraina:
In decembrie 1991, la destramarea URSS, Ucraina era a treia mare putere nucleara a lumii, dupa SUA si Rusia. Bill Clinton a folosit tactica “batul si morcovul” cu ucrainenii, amenintandu-i ca daca nu renunta la arsenalul nuclear mostenit de la URSS vor deveni atat dusmanii Statelor Unite cat si ai Rusiei, ademenindu-i cu ajutoare financiare in cazul in care se conformeaza. Ucraina a dezbatut intens problema la momentul respectiv, unul dintre motivele renuntarii fiind si lipsa controlului, care era la Moscova, pe respectivele arme nucleare.
Ucraina a fost foarte vocala cand, in 93-94, au inceput discutiile despre extinderea NATO in Est sustinand ca nu vrea sa fie lasata ca “buffer” intre NATO si Rusia. Iar scenariile facute de echipa lui Clinton includeau Ucraina, alaturi de Rusia si Belarus, in valul doi al aderarii la NATO, dupa Polonia, Ungaria si Cehia si inaintea tarilor baltice.
Cartea mai confirma rolul in istorie castigat de Helmuth Köln. Cancelarul german a stiut sa-si urmareasca interesul, unificarea Germaniei, a stiut sa-i tina aproape pe americani si a stiut cum sa-l “cumpere” pe Gorbaciov. Germania a platit URSS 12 miliarde de marci germane pentru ca Gorbaciov sa-si dea ok ul pe unificare. Cam $8 miliarde atunci, aproximativ $18 miliarde in banii de azi, dupa ajustarea inflatiei. Adica aproximativ jumatate din cat ar fi cheltuit Zuckerberg pana acum pe Metaverse. Cele 12 miliarde de marci “au disparut” imediat cum au trecut granita, in URSS.
Cititi cartea daca va pasioneaza subiectul si vreti sa intelegeti. Merita fiecare fraza.

Postat in Carti

Carti: Shoe Dog – Memoriile lui Phil Knigh, fondatorul Nike

marți, aprilie 3rd, 2018

Una dintre cele mai bune carti citite in ultimii ani, o recomand pentru toti cei care sunt sau vor sa devina antreprenori. Ilie Nastase a fost primul mare sportiv sponsorizat de Nike.

Postat in Carti, People 1 Comentariu

Cartea lunii

duminică, august 28th, 2016

V-o recomand:

Înainte de momentul în care aveau să fie celebri, oamenii de la Queen se întâlneau aproape zilnic într-un bar. Freddie Mercurie, anonim pe acea vreme, obişnuia să-i distreze pe toţi cu o replică pe care o învăţaseră deja pe dinafară: “Voi fi un rockstar”. Într-o zi, însă, prietenii l-au văzut pe Freddie cu capul în mâini, sprijinit de tejgheaua barului. Părea distrus. L-au înconjurat şi au încercat să îl consoleze. L-au întrebat ce s-a întâmplat, iar el şi-a păstrat o vreme tâmplele în mâini, iar apoi a ridicat capul şi a spus: “Tocmai am înţeles. N-o să fiu un rockstar”. A urmat o ploaie de cuvine de consolare, de sugestii că viaţa merge înainte oricum. Iar Freddie le-a ascultat pe toate şi, spre final, a explicat ce voia să spună: “N-o să fiu rockstar. O să fiu o legendă!”. E un mod de a-ţi vedea viaţa. Mai important, e un mod de a-ţi proiecta viaţa.

La aproape 20 de ani, mi-am propus ca în viaţa asta să încerc să fac mai mult decât să aştept salariul lunar ca să-mi plătesc ratele la bancă. Şi acum, la mulţi ani distanţă, îmi dau seama că decizia de atunci s-ar putea să fi fost cea mai deşteaptă din viaţa mea. Dacă mi-ar fi spus cineva prin ce o să trec pe drumul meu, dacă mi-ar fi arătat cineva ce o să fiu nevoit să îndur, probabil că aş fi renunţat. Sau, cine ştie, poate că aş fi găsit o altă cale. Dar probabil că asta e partea frumoasă a vieţii. Să nu-ţi ştii viitorul.

Alin Popescu: Totul pe o ciocolata cu rom sau cum am trait povestea fondarii AvocatNet.ro

Postat in Carti, People, Sustin 2 Comentarii

eMag incepe sa produca

vineri, ianuarie 29th, 2016

Continut. Ca sa evit cacofonia.

Prin carteadelaora5.ro produs impreuna cu Dan C. Mihailescu, eMag intra intr-un domeniul nou, productia de continut si nu orice fel de continut, continut video, cel mai costisitor. Si nu o productie pe care sa o „plaseze” pe un site partener sau pe mai multe, beneficiind astfel de traficul/audienta siteului gazda, ci productie pe un site propriu, pornind de la zero. De urmarit + felicitari pentru mutarea lui Dan C. Mihailescu in online.

PS. Desigur ca in final obiectivul e vanzarea cartilor de pe eMag, capitol unde, din punct de vedere vanzari, elefant.ro (cred ca) i-a depasit.

Postat in business, Carti, Internet 3 Comentarii

A Short History of Man: Progress and Decline

vineri, octombrie 30th, 2015

Assume now a group of people aware of the reality of interpersonal conflicts and in search of a way out of this predicament. And assume that I then propose the following as a solution: In every case of conflict, including conflicts in which I myself am involved, I will have the last and final word. I will be the ultimate judge as to who owns what and when and who is accordingly right or wrong in any dispute regarding scarce resources. This way, all conflicts can be avoided or smoothly resolved.

What would be my chances of finding your or anyone else’s agreement to this proposal?

My guess is that my chances would be virtually zero, nil. In fact, you and most people will think of this proposal as ridiculous and likely consider me crazy, a case for psychiatric treatment. For you will immediately realize that under this proposal you must literally fear for your life and property. Because this solution would allow me to cause or provoke a conflict with you and then decide this conflict in my own favor. Indeed, under this proposal you would essentially give up your right to life and property or even any pretense to such a right. You have a right to life and property only insofar as I grant you such a right, i.e., as long as I decide to let you live and keep whatever you consider yours. Ultimately, only I have a right to life and I am the owner of all goods.

And yet—and here is the puzzle—this obviously crazy solution is the reality. Wherever you look, it has been put into effect in the form of the institution of a State. The State is the ultimate judge in every case of conflict. There is no appeal beyond its verdicts. If you get into conflicts with the State, with its agents, it is the State and its agents who decide who is right and who is wrong. The State has the right to tax you. Thereby, it is the State that makes the decision how much of your property you are allowed to keep—that is, your property is only “fiat” property. And the State can make laws, legislate—that is, your entire life is at the mercy of the State. It can even order that you be killed—not in defense of your own life and property but in the defense of the State or whatever the State considers “defense” of its “state-property.”

De aici

Postat in Carti, Discutii

„Toti suntem datori cu un faliment”

joi, noiembrie 22nd, 2012

Lansare de carte aseara la Gala ZF, autorii fiind colegii mei Cristian Hostiuc/Fini, director editorial ZF, si Sorin Paslaru, redactor sef ZF. Doua titluri inspirate din vremurile pe care le traim: „Toti suntem datori cu un faliment” respectiv „PIB-ul fara tara, cum reconstruim increderea in Romania”. De pus pe lista cartilor pentru vacanta :)

Postat in Carti, Sustin 1 Comentariu

Biografia lui Steve Jobs, pe 18 Iunie cu Ziarul Financiar

miercuri, mai 30th, 2012

Ce spuneam aici, pe 18 iunie, Ziarul Financiar va aparea impreuna cu biografia oficiala Steve Jobs, scrisa de Walter Isaacson, 664 de pagini. Detalii aici, se pot face precomenzi, pretul va fi de 35 Ron, adica la jumatate din cat costa pe Amazon.

Postat in business, Carti 3 Comentarii

In curand

luni, mai 14th, 2012

impreuna cu Ziarul Financiar

Sursa foto

Postat in Carti, Personal 6 Comentarii

Carti: am citit, mi-a placut (ianuarie 2010)

sâmbătă, ianuarie 30th, 2010

Unul din lucrurile pe care mi le-am propus pentru acest an este sa citesc mai des carti (fie vorba intre noi nici nu ar fi foarte greu sa bifez acest obiectiv tinand cont ca anul trecut as numara cartile citite pe degetele de la maini, poate chiar o mana) asa ca am inceput anul in forta:

– Afluenza, de Oliver James. Afluenza e un „virus” … ai vrea sa fii foarte bogat? Ai vrea sa fii admirat de foarte multi oameni? Admiri oamenii care au case, masini si haine scumpe? Daca raspunsul este „da” macar la una dintre aceste intrebari atunci cel mai probabil esti contaminat cu virusul Afluenza. Un review al cartii il gasiti pe Bookblog, Cristina Modreanu a scris in Gandul despre subiect, iar pe Liternet gasiti prologul si primul capitol (linkul din Liternet e pe primul loc in Okidoki :) )

– Jack, dintr-o bucata, Jack Welch.  Well, citita dupa „Afluenza”, autobiografia lui Jack Welch mi s-a parut „shameless promo” de la prima pana la ultima pagina. Ma rog, pe masura ce citeam mi-am adus aminte de perioada Netbridge si de „metodele” lui Siminel (cu siguranta a citit si el aceasta carte). De asemenea, daca tot vorbim de autobiografii, „Era Turbulentelor” a lui Alan Greenspan e o carte mult mai buna decat cea a lui Jack (ma rog, e clar ca sunt subiectiv, insa fiecare isi extrage din ceea ce citeste informatiile care i se par lui relevante/importante/de retinut). Dupa cateva zile la minus 10-15 grade am revenit la sentimente mai normale astfel incat sa va recomand aceasta carte, sunt lucruri de invatat din ea, iar faptul ca am deschis internetul dupa ce am terminat-o pt a vedea ce rezultate a avut GE (General Electric, compania condusa de Welch timp de 20 de ani) dupa plecarea lui Welch, cum s-a descurcat succesorul ales de el si ce au facut o parte din „locotenentii” lui inseamna ca a „miscat” ceva in mine.

Postat in Carti 7 Comentarii