Archive for the ‘business’ Category

Evaluari

$1.8 miliarde evaluare

435 milioane euro vanzari pe S1
57 milioane euro pierderi pe S1
10 tari
45 euro cost achizitie client

Cumperi?

Inovatia costa

Astazi, despre Tesla:

1. In Q3 (Iulie – Septembrie), Tesla nu a reusit sa fabrice decat 260, dintr-un target de 1500, de masini din Modelul 3.

2. Pana in acest moment Tesla a cheltuit 10 miliarde USD fara sa reuseasca sa produca 1 dolar profit.

Garry Kasparov vine in .ro

28 Noiembrie, Mariott, un eveniment Profit.ro

Detalii aici.

CME incepe sa vanda/Televiziunile Pro valoreaza minim 1 miliard EURO

Spuneam aici, in Octombrie, dupa anuntarea achizitiei TimeWarner de catre AT&T, ca CME-ul s-ar putea vinde in bloc, unui singur cumparator, sau pe bucati/pe tari.

Astazi avem confirmarea ca se va vinde pe bucati/tari si ca au inceput cu tarile unde au performantele cele mai slabe: Croatia (in scadere la venituri pe Q1 si cu OIBDA negativ) si Slovenia.
CME a anuntat astazi vanzarea operatiunilor din cele doua tari pentru suma de 230 milioane EURO. Cumulat, in ultimele 12 luni, cele doua au generat pentru CME OIBDA de 13.8 milioane EURO. Asta inseamna ca tranzactia s-a facut la un multiplu de 16.66.

Avand acesti indicatori in mana putem specula cat valoreaza televizinile PRO:

Daca mergem pe multiplul tranzactiei din Slovenia/Croatia
67.3 milioane USD OIBDA pe ultimele 12 luni x 17 = 1,144 miliarde USD adica 1 miliard EURO

Daca mergem pe un multiplu de 20, mai aproape de realitate si de pozitia pe piata din .ro, avem:

67.3 milioane USD OIBDA pe ultimele 12 luni x 20 = 1.346 miliarde USD adica aproape 1.2 miliarde EURO.

Cine da mai mult?

Rezultate Amazon si Alphabet/Google pe Q1

Ambele companii au avut rezultate peste asteptarile Wall Street-ului.

Venituri:

Alphabet: $24.75 miliarde, 22% crestere vs Q1 2016
Amazon: $35.71 miliarde, in crestere de la $29.13 miliarde in Q1 2016

Profit:
Alphabet: $5.43 miliarde, in crestere de la $4.21 miliarde cat au avut in aceeasi perioada a anului trecut
Amazon: $724 milioane, in crestere de la $513 milioane, cat au avut in Q1 2016

Numarul de clickuri platite a crescut la Google cu 44% in timp ce pretul a scazut cu 19%.

Veniturile “Other Bets” de la Alphabet au crescut la $244 milioane de la $165 milioane, in ce timp ce pierderile au crescut la $855 milioane de la $774 milioane. “Other Bets” = Nest, Google Fiber, Verily, Waymo self-driving car si “X” research lab.

La Amazon, Internationalul inca pierde bani, $481 milioane e minusul la vanzari de $11.06 miliarde.

Costurile de livrare au crescut cu 34% ajungand la $4.38 miliarde

Amazon Web Services si-a crescut venituri cu 43% ajungand la $3.66 miliarde.

Tipping point pentru Netflix

Zilele trecute aveam chef sa revad Snatch. Apoi Fargo. Si Prometheus. Sunt filme de arhiva, primul apropiindu-se de varsta majoratului, al doilea trecand deja de 20 de ani. Ca sa le vezi ai doua optiuni si jumatate:

1. iTunes – le cumperi
2. Microsoft Movie Store – nu stiam de el, descoperit de Corina, e app in Windows 10 – aici le poti si inchiria, nu toate filmele sunt insa disponibile pentru inchiriere in .ro
3. Le mai gasesti pe undeva pe dvd – astea o jumatate de optiune, filmele vechi nu mai sunt “arse” pe dvd-uri noi din varii motive (nu se mai vand, nu mai exista licente disponibile etc)

Si ma gandeam ce diferente intre industria muzicala si cea a filmului. Muzica, prin factorul “disturbator” Napster, a fost fortata sa se “deschida” la maxim in fata onlineului, iar zilele trecute am citit ca streamingul muzical a depăşit pentru prima dată veniturile combinate generate de descărcările online şi vânzările pe CD şi vinil în Statele Unite. Cinema-ul in schimb este o industrie inchisa. Ermetic. Intr-un castel. Inconjurat de rauri de lava si dragoni zburatori care scuipa foc catre oricine indrazneste sa se apropie. Si la fel ca in povestea cu David si Goliat, micul Netflix, inceput ca un business de rent a dvd, s-a strecurat pana aproape de intrarea in castel, nebagat in seama de dragoni. Problema e ca o data ajuns la poarta, toti dragonii l-au vazut si acum scuipa foc catre el. Intre timp, calit de nenumaratele incercari prin care a trecut, Netflix s-a dezvoltat si a ajuns un Goliat pastrandu-si insa si agilitatea lui David. Da, e nevoie de multe metafore pentru a descrie ceea ce este conflictul intre vechi si nou, “razboiul” dintre Netflix si marile studiouri, sustinute de lanturile de cinema, de la Hollywood.

Netflix a ajuns mare:

1. Preia oameni de la studiouri intr-un mod agresiv

2. Nu mai este doar o platforma de streaming filme, are programe pentru kinderi, reality Tv sau stand up comedy

3. Investeste MASIV in continut original. Cand spun MASIV e MASIV: anul trecut $5 miliarde, anul asta $6 miliarde, adica DUBLU fata de cat investeste HBO sau de cinci ori mai mult decat Showtime. Inevitabil aceste bugete de bani “noi” “aruncati” in piata nu poate duce decat la o crestere de costuri, pentru vedete si pentru tot ce inseamna productie. Pentru ca toata lumea vrea la mai bine, iar cum Netflix plateste mai bine, studiourile resimt din plin aceasta miscare prin cresterea costurilor cu care opereaza/dezvolta o productie.

4. Liciteaza pentru filme impotriva studiourilor, oferind preturi mai mari. Cele $130 milioane oferite pentru toate drepturile de difuzare ale “The Irishman,” filmul lui Martin Scorsese despre moartea lui Jimmy Hoffa, cu Robert De Niro, Al Pacino si Joe Pesci au “deturnat” filmul de la Paramount Pictures care avea un deal pentru $15 milioane, pentru piata din SUA, in timp ce STX Entertainment oferise $50 milioane pentru distributia pe piata internationala. 15 + 50 = 65. Netflix a oferit 130. Adica dublu.

Fortati de amploarea la care a ajuns businessul, au ridicat primii sabia. De ce a ajuns Netflix la un tipping point?

1. 70% din ce exista pe Netflix este film de arhiva, pentru care Netflix are cumparate drepturi. Deja o parte din companii au refuzat sa mai prelungeasca intelegerile, varf de lance fiind Discovery Communications si Scripps Networks Interactive, iar altele, cu Time Warner lider, cel mai probabil vor urma aceeasi strategie. Banii de la Netflix sunt buni dar Netflix deja e prea mare si prea periculos. La polul opus se afla Disney care a semnat recent un contract nou, valabil pe 3 ani, cu Netflix.

2. Amazon. Adica Bezos. Ambitiile lui Bezos, alimentate de succesul Amazon Prime, sunt mari. Buzunarul lui e si mai mare, iar Amazon isi poate permite aproape orice. Iar asta se alinieaza cu dorinta studiourilor de a mai gasi “alternative” la Netflix.

3. Desi livreaza ebitda pozitiv, anul acesta estimarile vorbesc de $2 miliarde minus pe cash flow, in special datorita costurilor pentru productiile in care investeste. Asa cum spuneam, industria filmului este si complicata si ermetica si cu regulile ei. Daca vrei sa distribui un film atunci trebuie sa finantezi cu x%, unde x de obicei este 20-30%, in momentul semnarii contractului. Adica nici nu s-a filmat vreo scena si trebuie sa scoti bani din buzunar. Apoi, pe masura ce filmarile avanseaza, mai scoti din buzunar alte sume pana cand, la terminare, platesti toata diferenta ramasa. Practic asta inseamna diferite sume de bani imobilizate pentru o perioada care variaza de la cateva luni pana la 2 ani.

4. Netflix pariaza pe expansiunea internationala. Si e corect, deschiderea de anul trecut catre 130 de tari in acelasi timp a fost o demonstratie de forta. Si implicit a adus abonati suplimentari. Pe de alta parte, sa operezi centralizat in 130 de tari nu e chiar asa de simplu. Si ma uit la .ro, unde am fost abonat cateva luni dar mi-am oprit abonamentul. Marketingul Netflix e zero virgula. Un mail de reamintire ca sunt asteptat pe platforma. Nici macar un mail in care sa-mi faca un sumar cu ce au adus nou, ce filme, ce seriale, nici macar un mail in care sa anunte ca au introdus subtritarile. Zero. Si as paria ca asa e pe marea majoritate a pietelor. Pentru ca marketingul costa, iar ei sunt inca la faza in care traiesc din viral marketing si expunerea free pe care o obtin pe retelele de socializare. Pe termen scurt functioneaza, pe termen mediu/lung, nu prea cred. Mai ales cand ai un competitor ca Amazon care face marketing by the book, bazat pe date. Fiind listati la bursa, forta financiara, capacitatea a lua imprumuturi, sunt date de succesul in a atrage noi si noi abonati pe care sa-i raporteze la fiecare 3 luni. Orice incetinire duce la scaderea stocului. Anul trecut au avut o crestere de 25% la abonati, asteptam rezultatele pe Q1 sa vedem daca ritmul a crescut sau scazut.

5. Modelul de achizitie drepturi al celor de la Netflix e diferit de cel cu care se obisnuise piata. Netflix cumpara toate drepturile si nu mai ofera alte bonusuri asa cum studiorile o fac. Filmul e un succes, se acorda un bonus din ce depaseste suma x, bonus care revine si actorilor si producatorilor. Tinand cont ca sumele platite sunt peste media piatei, Netflix nu mai ofera nimic. Ceea ce ii face pe unii producatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a semna cu Netflix. O combinatie prin care drepturile pentru SUA sunt la un distribuitor, cele pentru international la altul, iar cele pentru streaming la Hulu sau Amazon, pare sa fie mai castigatoare decat una in care toate ouale sunt la Netflix.

Evaluati astazi la 62 miliarde USD, adica de peste 300 de ori castigurile pe 2016, peste Viacom sau Fox dar sub liderii Disney si TimeWarner, cei de la Netflix nu au alta optiune decat sa continue strategia investitiilor masive in content si “sa spere” ca numarul de abonati va creste. Pana acum nu au avut un competitor care sa le afecteze cresterea, iar studiourile i-au ignorat considerandu-i prea mici pentru jocul lor. Pana acum. Iar eu sper ca voi apuca ziua in care va exista macar un serviciu online pe model Spotify, la care sa platesc un abonament si sa am “aproape” toate filmele disponibile, pentru a le vedea cand am chef si unde am chef. Pentru ca pana la urma, sunt mult mai putine filme decat melodii, nu?

Sursa

Tencent cumpara 5% din Tesla

Pentru $1.8 miliarde, ceea ce inseamna $36 miliarde evaluare pentru Tesla. Asta era “ieri”, azi Tesla este evaluata pe Nasdaq la $46.5 miliarde. Emblemele industriei auto din SUA, Ford si GM, valoreaza astazi $46.7 miliarde respectiv $54 miliarde dupa capitalizarea de pe bursa.

Tesla si-a triplat vanzarile in China anul trecut, depasind $ 1 miliard. Pe piata americana vanzarile s-au dublat, depasind $4 miliarde. Pretul unei actiuni Tesla a crescut cu aproape 30% de la inceputul anului.

Chinezii de la Tencent, care detin WeChat – 900 milioane de useri si unde sud africanii de la Naspers au o “felie” serioasa, au ajuns la $275 miliarde capitalizare pe bursa din Hong Kong. Pentru a avea un termen de comparatie, Facebook e la $408 miliarde pe Nasdaq.

Naspers detine 34% din Tencent pe care au platit $34 milioane la inceputul anilor 2000 cand au cumparat 50% din businessul Tencent. Astazi procentele lor valoreaza aproape $100 miliarde.

Se misca lucrurile, iar chinezii au iesit la cumparaturi.

Cat valoreaza azi eMag-ul?

Nu stim 🙂

Dar putem specula avand ca si termen de comparatiei tranzactii cu proprietati similare. Iar ultima anuntata vine din Dubai unde Souq.com e pe cale sa fie achizitionat de Amazon pentru 650 milioane USD.

Lansat ca site de licitatii in 2005, Souq.com a pivotat in timp de la licitatii la marketplace cu pret fix, ca sa se opreasca la modelul de ecommerce catalog. Opereaza in Orientul Mijlociu, are hq-ul in Dubai si birouri deschise in Egipt, Arabia Saudita si Kuwait. Dezvoltarea tehnica e in Iordania.

Au +2500 de angajati, iar printre expati gasim manageri cu pedigree de P&G, eBay sau Yahoo!.

Vand peste 1 milion de produse grupate in 31 de categorii.

Cei mai importanti investitori sunt Tiger Global (ex eJobs, inca investitori in BestJobs si Neogen) si, surprize, surprize, Naspers, adica cei care detin ~75% din eMag. Ultima investitie, de $275 milioane, a fost in februarie anul trecut si a atras, pe langa Tiger si Naspers, IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) si Standard Chartered Private Equity. Post evaluarea a fost la 1 miliard USD. Ceea ce inseamna ca la 650 milioane e destul de mult sub ceea ce era acum fix un an. O “depreciere” prea mare intr-un interval atat de scurt.

Nu exista date publice despre vanzari, compania nu le comunica, dar am gasit urmatoarele:

– In 2014 vanzari de $136 milioane.
– In 2015 vanzari de $270 milioane.
– Daca trendul s-a mentinut inseamna ca 2016 a generat vanzari de +$500 milioane.
– Nu exista date despre P&L dar as specula ca sunt inca pe pierdere tinand cont ca au investit masiv inclusiv in logistica, in tarile unde opereaza nefiind FanCurieri locali 🙂

Piata de ecommerce din Orientul Mijlociu este evaluata la $20 miliarde USD pentru 2016, iar prognozele pentru 2014-2019 arata o triplare. Destul de dinamica. Sunt multe tari in regiune unde penetrarea internetului a ajuns la 90% insa, ca si downside, nu prea sunt folosite cardurile la platile online. Se estimeaza peste 30 milioane de clienti potentiali.

Intorcandu-ne la eMag, ce stim:

– Opereaza pe 4 piete: Romania, Bulgaria, Ungaria si Polonia. In Ro si Bg sunt lideri, in Ungaria se descurca bine, in Polonia, de departe cea mai mare piata din regiune, cu 15 milioane de clienti, sufera.
– Piata de ecommerce din aceste 4 tari as zice ca este undeva la +15 miliarde USD/an cu Polonia lider detasat
– Dinamica este buna, .ro-ul ar trebui sa creasca cu 20-30% in urmatorii ani, Bulgaria la fel, probabil ca Polonia va avea un ritm de crestere mai lent
– Sunt +30 milioane de “shopperi” potentiali in cele 4 piete
– Din motive de investitii masive e pe pierdere
– Din estimarile lui Iulian Stanciu, posibil ca in 2017 vanzarile eMag pe cele 4 piete vor ajunge la 1 miliard euro.

Ca si concluzie, daca ne raportam la tranzactia Souq.com si incercam o comparatie, eMag valoareaza astazi undeva in jur de $400-500 milioane. Daca va reusi sa se impuna in Polonia probabil va ajunge la $1 miliard in urmatorii 2 ani. Va reamintesc ca vanzarea catre Naspers s-a facut acum 5 ani la o evaluare de $115 milioane.

Pareri?

Doua evaluari

1. WeWork ia 300 milioane USD de la SoftBank la evaluare de 17 miliarde USD.

2. Flipkart, cel mai mare site de ecommerce din India, ia un miliard USD de la Microsoft, Tencent si eBay (printre altii) pentru a reusi sa reziste in fata presiunilor Amazon. Evaluare de 10 miliarde USD, in scadere de la 15.5 miliarde USD, cat a fost la ultima investitie. Tiger, fondul care a investit in .ro in eJobs si Bestjobs, e cel mai mare investitor in Flipkart, un fel de “all in” din partea lui Lee Fixel, managerul Tiger care a pariat pe India.

Rezultate Microsoft pe Q4 2016

26.1 miliarde USD venituri, in crestere de la 25.7 miliarde USD.

6.5 miliarde USD profit, in crestere de la 6.3 miliarde USD.

Si veniturile si profitul sunt peste asteptarile analistilor.

Rezultate pe divizii:

More Personal Computing (Windows + device-urile Xbox, Phone si Surface):

Venituri in scadere cu 5%, 11.8 miliarde USD

Veniturile din Windows OEM au crescut cu 5%!!!

Veniturile generate de Surface au scazut cu 2%

Veniturile Phone au scazut cu 81%!

Veniturile Xbox au scazut cu 3%

Intelligent Cloud (Windows Server si Cloud):

6.9 miliarde USD venituri, crestere de 8%

Cresterea Azure: 93%!!!

Productivity and Business Processes (Office si Office 365)

7.4 miliarde USD venituri, crestere de 10%

Office-ul a crescut cu 5%

Office 365 a crescut cu 47% si a ajuns la 25 milioane clienti. Btw, am luat si eu o licenta de 5, putin peste 400 lei pe an.

Rezultate LinkedIn: 228 milioane USD si 100 milioane USD pierdere