Tipping point pentru Netflix

Zilele trecute aveam chef sa revad Snatch. Apoi Fargo. Si Prometheus. Sunt filme de arhiva, primul apropiindu-se de varsta majoratului, al doilea trecand deja de 20 de ani. Ca sa le vezi ai doua optiuni si jumatate:

1. iTunes – le cumperi
2. Microsoft Movie Store – nu stiam de el, descoperit de Corina, e app in Windows 10 – aici le poti si inchiria, nu toate filmele sunt insa disponibile pentru inchiriere in .ro
3. Le mai gasesti pe undeva pe dvd – astea o jumatate de optiune, filmele vechi nu mai sunt „arse” pe dvd-uri noi din varii motive (nu se mai vand, nu mai exista licente disponibile etc)

Si ma gandeam ce diferente intre industria muzicala si cea a filmului. Muzica, prin factorul „disturbator” Napster, a fost fortata sa se „deschida” la maxim in fata onlineului, iar zilele trecute am citit ca streamingul muzical a depăşit pentru prima dată veniturile combinate generate de descărcările online şi vânzările pe CD şi vinil în Statele Unite. Cinema-ul in schimb este o industrie inchisa. Ermetic. Intr-un castel. Inconjurat de rauri de lava si dragoni zburatori care scuipa foc catre oricine indrazneste sa se apropie. Si la fel ca in povestea cu David si Goliat, micul Netflix, inceput ca un business de rent a dvd, s-a strecurat pana aproape de intrarea in castel, nebagat in seama de dragoni. Problema e ca o data ajuns la poarta, toti dragonii l-au vazut si acum scuipa foc catre el. Intre timp, calit de nenumaratele incercari prin care a trecut, Netflix s-a dezvoltat si a ajuns un Goliat pastrandu-si insa si agilitatea lui David. Da, e nevoie de multe metafore pentru a descrie ceea ce este conflictul intre vechi si nou, „razboiul” dintre Netflix si marile studiouri, sustinute de lanturile de cinema, de la Hollywood.

Netflix a ajuns mare:

1. Preia oameni de la studiouri intr-un mod agresiv

2. Nu mai este doar o platforma de streaming filme, are programe pentru kinderi, reality Tv sau stand up comedy

3. Investeste MASIV in continut original. Cand spun MASIV e MASIV: anul trecut $5 miliarde, anul asta $6 miliarde, adica DUBLU fata de cat investeste HBO sau de cinci ori mai mult decat Showtime. Inevitabil aceste bugete de bani „noi” „aruncati” in piata nu poate duce decat la o crestere de costuri, pentru vedete si pentru tot ce inseamna productie. Pentru ca toata lumea vrea la mai bine, iar cum Netflix plateste mai bine, studiourile resimt din plin aceasta miscare prin cresterea costurilor cu care opereaza/dezvolta o productie.

4. Liciteaza pentru filme impotriva studiourilor, oferind preturi mai mari. Cele $130 milioane oferite pentru toate drepturile de difuzare ale “The Irishman,” filmul lui Martin Scorsese despre moartea lui Jimmy Hoffa, cu Robert De Niro, Al Pacino si Joe Pesci au „deturnat” filmul de la Paramount Pictures care avea un deal pentru $15 milioane, pentru piata din SUA, in timp ce STX Entertainment oferise $50 milioane pentru distributia pe piata internationala. 15 + 50 = 65. Netflix a oferit 130. Adica dublu.

Fortati de amploarea la care a ajuns businessul, au ridicat primii sabia. De ce a ajuns Netflix la un tipping point?

1. 70% din ce exista pe Netflix este film de arhiva, pentru care Netflix are cumparate drepturi. Deja o parte din companii au refuzat sa mai prelungeasca intelegerile, varf de lance fiind Discovery Communications si Scripps Networks Interactive, iar altele, cu Time Warner lider, cel mai probabil vor urma aceeasi strategie. Banii de la Netflix sunt buni dar Netflix deja e prea mare si prea periculos. La polul opus se afla Disney care a semnat recent un contract nou, valabil pe 3 ani, cu Netflix.

2. Amazon. Adica Bezos. Ambitiile lui Bezos, alimentate de succesul Amazon Prime, sunt mari. Buzunarul lui e si mai mare, iar Amazon isi poate permite aproape orice. Iar asta se alinieaza cu dorinta studiourilor de a mai gasi „alternative” la Netflix.

3. Desi livreaza ebitda pozitiv, anul acesta estimarile vorbesc de $2 miliarde minus pe cash flow, in special datorita costurilor pentru productiile in care investeste. Asa cum spuneam, industria filmului este si complicata si ermetica si cu regulile ei. Daca vrei sa distribui un film atunci trebuie sa finantezi cu x%, unde x de obicei este 20-30%, in momentul semnarii contractului. Adica nici nu s-a filmat vreo scena si trebuie sa scoti bani din buzunar. Apoi, pe masura ce filmarile avanseaza, mai scoti din buzunar alte sume pana cand, la terminare, platesti toata diferenta ramasa. Practic asta inseamna diferite sume de bani imobilizate pentru o perioada care variaza de la cateva luni pana la 2 ani.

4. Netflix pariaza pe expansiunea internationala. Si e corect, deschiderea de anul trecut catre 130 de tari in acelasi timp a fost o demonstratie de forta. Si implicit a adus abonati suplimentari. Pe de alta parte, sa operezi centralizat in 130 de tari nu e chiar asa de simplu. Si ma uit la .ro, unde am fost abonat cateva luni dar mi-am oprit abonamentul. Marketingul Netflix e zero virgula. Un mail de reamintire ca sunt asteptat pe platforma. Nici macar un mail in care sa-mi faca un sumar cu ce au adus nou, ce filme, ce seriale, nici macar un mail in care sa anunte ca au introdus subtritarile. Zero. Si as paria ca asa e pe marea majoritate a pietelor. Pentru ca marketingul costa, iar ei sunt inca la faza in care traiesc din viral marketing si expunerea free pe care o obtin pe retelele de socializare. Pe termen scurt functioneaza, pe termen mediu/lung, nu prea cred. Mai ales cand ai un competitor ca Amazon care face marketing by the book, bazat pe date. Fiind listati la bursa, forta financiara, capacitatea a lua imprumuturi, sunt date de succesul in a atrage noi si noi abonati pe care sa-i raporteze la fiecare 3 luni. Orice incetinire duce la scaderea stocului. Anul trecut au avut o crestere de 25% la abonati, asteptam rezultatele pe Q1 sa vedem daca ritmul a crescut sau scazut.

5. Modelul de achizitie drepturi al celor de la Netflix e diferit de cel cu care se obisnuise piata. Netflix cumpara toate drepturile si nu mai ofera alte bonusuri asa cum studiorile o fac. Filmul e un succes, se acorda un bonus din ce depaseste suma x, bonus care revine si actorilor si producatorilor. Tinand cont ca sumele platite sunt peste media piatei, Netflix nu mai ofera nimic. Ceea ce ii face pe unii producatori sa se gandeasca de doua ori inainte de a semna cu Netflix. O combinatie prin care drepturile pentru SUA sunt la un distribuitor, cele pentru international la altul, iar cele pentru streaming la Hulu sau Amazon, pare sa fie mai castigatoare decat una in care toate ouale sunt la Netflix.

Evaluati astazi la 62 miliarde USD, adica de peste 300 de ori castigurile pe 2016, peste Viacom sau Fox dar sub liderii Disney si TimeWarner, cei de la Netflix nu au alta optiune decat sa continue strategia investitiilor masive in content si „sa spere” ca numarul de abonati va creste. Pana acum nu au avut un competitor care sa le afecteze cresterea, iar studiourile i-au ignorat considerandu-i prea mici pentru jocul lor. Pana acum. Iar eu sper ca voi apuca ziua in care va exista macar un serviciu online pe model Spotify, la care sa platesc un abonament si sa am „aproape” toate filmele disponibile, pentru a le vedea cand am chef si unde am chef. Pentru ca pana la urma, sunt mult mai putine filme decat melodii, nu?

Sursa

21 Comentarii
  1. J Mihai spune:

    Small typo aici „Sunt firme de arhiva” probabil „filme”.

  2. Bogdan C. spune:

    Din pacate Romania e o piata prea mica pentru a se agita prea tare (prea putini platitori + piraterie). Europa de Vest e teritoriul lor de bataie acum, mai ales ca Amazon Prime a intrat puternic. Eu primesc regulat notificari si adauga seriale si filme noi mai repede decat pot eu sa le vad.

  3. Mr. W spune:

    Şi eu am avut abonament timp de 2 luni, apoi am renunţat.
    Motive:

    – Top 10 filme preferate nu există pe Netflix România. NICIUNUL.
    – Absenţa subtitrărilor nu mă deranjează, dar soţia le preferă.
    – Desenele animate pentru copii au serii incomplete sau se oferă o serie din 5, de exemplu.
    – Oferta de Science Fiction e slăbuţă, mai ales când vorbim de seriale „clasice” (Star Trek, Babylon 5, Deep Space 9, Stargate)

  4. misu spune:

    Daca nu pot sa vad filmele si serialele care ruleaza acum in State, degeaba.

  5. drax spune:

    In perspectiva mai larga tipping pointul este mai degraba pentru intreaga industrie cinematografica.
    Netflix, amazon etc produc filme mai repede si cu mai putine resurse.

  6. Ion Iliescu spune:

    Nu exista Microsoft Movie Store. In WIndows 10 filmele se distribuie prin Microsoft Store (magazinul de aplicatii si media al lui Microsoft) dar in RO nu vezi acolo niciun film pentru ca ei nu ofera decat aplicatii in RO.

  7. Ion Iliescu spune:

    Mr. W, poti sa mai dai o tura pe la Netflix, mai nou au si subtitrari RO iar colectia de filme a fost extinsa (gasesti si Star Trek: Next Generation – toate sezoanele, de exemplu). Nu vei gasi insa niciun serviciu care sa aiba tot ce vrei tu. Hell, nici pe torrente nu gasesti tot ce vrei tu.

  8. Ion Iliescu spune:

    @Orlando.ro, serverul tau nu stie de DST?

  9. OTELO.ro spune:

    Hmm, imi place mult stilul scrierii: o combinatie de dragoni si cifre concrete si viziune pe termen lung. Dar structurat, usor de citit si chiar amuzant pe alocuri.

    Poate veti aloca timp o data pe luna de astfel de articole .. veti castiga un fan. Si, poate, nu ar fi rau cateva mici povestioare din propria experienta cu online-ul din .ro ..

  10. ana spune:

    eu primesc mereu spam de la netflix cu ce e nou pe platforma – check spam?

  11. Misu spune:

    daca nu te superi, am o intrebare. ce inseamna tipping point? scuzati-mi ignoranta…

  12. […] o analiză interesantă despre Netflix, dacă vă pasionează […]

  13. Orlando spune:

    Ana, ca fost abonanat primesc o data la doua luni un mail generic de la Netflix.

    Misu, un punct de cotitura,

    Ion, nu stie.

  14. krossfire spune:

    „The Tipping Point” e punctul de creștere după care epidemia se răspândește, nu punctul de la care liderul cade. Deci, concluzia ar fi că trendul se va generaliza prin intermediul concurenței (practic, o piață pe modelul Netflix, dar descentralizată) sau că modelul Netflix o să se prăbușească pentru că industria filmului va face tot posibilul să blocheze pionerii? Presupun că-i vorba despre prima variantă, având în vedere capitalul de încredere acordat Amazon (pe Hulu nu m-aș baza, sincer :) ).

    Apropo de extindere rapidă, mi s-a părut distractivă toată campania de „recrutare” a colaboratorilor prin intermediul platformei Hermes. Totul bun și frumos, teste deștepțele… dar o platformă făcută în Flash (pe bune) și cu suport tehnic incapabil să răspundă sutelor de întrebări.

  15. Orlando spune:

    krossfire:

    2. Amazon. Adica Bezos. Ambitiile lui Bezos, alimentate de succesul Amazon Prime, sunt mari. Buzunarul lui e si mai mare, iar Amazon isi poate permite aproape orice. Iar asta se alinieaza cu dorinta studiourilor de a mai gasi “alternative” la Netflix.

    „alternative” la Netflix, deci raspunsul e evident.

    Nu stiu ce e cu Hermes.

  16. Gaelex spune:

    Sa avem pardon, eu primesc aproape saptamanal newsletter de la Netflix cu ce film, serial, stand up au adaugat si ar putea sa ma intereseze.

  17. Orlando spune:

    Esti abonat sau fost abonat?

  18. Mihai spune:

    Orlando, şi eu primesc notificări pe mail. Ultima este din 31 Martie.

  19. Orlando spune:

    Mihai, in calitate de fost abonat eu primesc doar asta, o data la doua luni:

    Enjoy Netflix Again
    It’s easy to start enjoying TV shows & movies from Netflix again. There are so many choices and there’s something for everyone to enjoy. Watch TV shows & movies on your computer, phone, tablet or right to your TV.

  20. […] net + că au o bază tot mai mare de seriale premiate. Mult conţinut original. Cum zicea Orlando aici, David a devenit Goliat, iar studiourile nu stau cu mâinile în sân. Deşi semnase recent un nou […]

Lasa un comentariu